Sari la conținut

Buhui - Mărghitaș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Buhui - Mărghitaș
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Harta locului unde se află Buhui - Mărghitaș
Harta locului unde se află Buhui - Mărghitaș
Localizarea rezervației pe harta țării
PozițiaJudețul Caraș-Severin
 România
Cel mai apropiat orașAnina
Coordonate45°04′22″N 21°53′29″E () / 45.07278°N 21.89139°E
Suprafață979 ha
Înființare1982, declarat în 2000

Buhui - Mărghitaș este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în Banat, pe teritoriul județului Caraș-Severin.[1]

Aria naturală se află în Munții Aninei (lanț muntos ce aparține grupei montane a Munților Banatului), în partea central-vestică a județului Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ sud-estic al orașului Anina.

Rezervația naturală (inclusă în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului) a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[2] și are o suprafață de 979 ha.

Aria naturală se suprapune sitului de importanță comunitară Semenic - Cheile Carașului[3] și reprezintă o zonă cu văii, lacuri (Lacul Buhui), izvoare, doline, abrupturi calcaroase, sectoare cu chei, lapiezuri, peșteri (Peștera Buhui, Peștera Mărghitaș), avene, pașiști, păduri și poiene[4].

Biodiversitate

[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în Munții Aninei.

Brândușă de toamnă (Colchicum autumnale)

Flora lemnoasă are în componență arbori și arbust cu specii de: fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petrea), brad (Abies), molid (Picea abies), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus), ulm (Ulmus carpinifolia), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), scumpia (Cotinus coggigria) sau o specie cunoscută sub numele popular de „ghimpe” (Ruscus aculeatus).

La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii floristice; printre care: brândușa galbenă (Crocus moesicus), brândușa de toamnă (Colchicum autumnale), o specie de garofiță (Dianthus trifasciculatus), șofranul (Crocus banaticus), linum (Linum pubescens), etc[5].

Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european[6] sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Specii de mamifere: urs brun (Ursus arctos)[7], cerb (Cervus elaphus), lup (Canis lupus)[8], vulpe (Vulpes vulpes crucigera), căprioară (Capriolus capriolus), mistreț (Sus scrofa), râs eurasiatic (Lynx lynx)[9], pisică sălbatică (Felis silvestris silvestris), veveriță (Sciurus carolinensis).

Păsări: hoitar (Neophron percnopterus), drepnea neagră (Apus apus), lăstun de stâncă (Hirundo rupestris), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), presură de grădină (Emberiza hortulana), șoim călător (Falco peregrinus), muscar (Ficedula parva), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), viespar (Pernis apivorus), ciocârlie-de-pădure (Lullula arborea), pițigoiul sur (Parus palustris), pițigoiul de munte (Parus montanus) sau ciocănitoarea verzuie (Picus canus), pietrarul bănățean (Oeananthe hispanica), presură bărboasă (Emberiza cirlus), rândunica roșcată (Hirundo daurica), striga (Tyto alba).

Reptile și amfibieni: șarpele de alun (Coronella austriaca), gușter (Lacerta viridis), șopârla de ziduri (Podarcis muralis), vipera cu corn (Vipera ammodytes), șopârla de munte (Lacerta vivipara), vipră (Vipera berus), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[10], broască râioasă verde (Bufo viridis), broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Rana ridibunda) și tritonul de munte (Triturus alpestris)[11].

Căi de acces

[modificare | modificare sursă]

Marcaje turistice

  • Cruce roșie: Anina - Lacul Buhui - Mărghitaș;
  • Triunghi roșu: Lacul Buhui - Dealul Trei Movile - Valea Minișului;
  • Triunghi galben: Lacul Buhui - Poiana Moșneagului - Poneasca)[12]

Monumente și atracții turistice

[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea ariei naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

  1. ^ ProtectedPlanet.net - Buhui - Mărghitaș, delimitarea ariei protejate, accesat la 7 martie 2012
  2. ^ Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 28 iulie 2014
  3. ^ Natura2000.mmediu.ro - Semenic-Cheile Carașului (sit de importanță comunitară) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 28 iulie 2014
  4. ^ Carpati.org - Ghid turistic - Munții Aninei, accesat la 7 martie 2012
  5. ^ Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică în România Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 7 martie 2012
  6. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, accesat la 28 iulie 2014
  7. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 28 iulie 2014
  8. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 28 iulie 2014
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 28 iulie 2014
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 13 ianuarie 2014
  11. ^ Flora și fauna sitului de importanță comunitară - Semenic-Cheile Carașului; eunis.eea.europa.eu, 28 iulie 2014
  12. ^ Exploratorii.ro - Arii protejate din județul Caraș-Severin[nefuncțională], accesat la 7 martie 2012
  13. ^ Biserici.org - Biserica romano-catolică din Anina; accesat la 28 iulie 2014

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Apa vie din Rezervația naturală Buhui - Mărghitaș, scolipentruunviitorverde.ro