Hyperion (satelit)
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
![]() | |
Caracteristicile orbitei | |
---|---|
Axa mare | 1.481.009 km |
Excentricitatea | 0,1230061 [1] |
Perioada orbitală | 21,27661 zile |
Înclinația | 0,43° (față de ecuatorul lui Saturn)[2] |
Caracteristici fizice | |
Diametrul | 286 (410×260×220 km) [3] |
Masa | 800.000.000.000.000.000 kg (8·1017 kg) |
Densitatea | 0,6 g/cm³ [4] |
Gravitația | 0,041 m/s2 |
Rotația | haotică |
Albedo | 0,25 |
Atomosfera | nu are |
Hyperion este unul dintre cei mai mari sateliți al lui Saturn, și cel mai mare corp neregulat din sistemul solar non-sferic. Satelitul are o orbită la distanta de 1, 48 milioane km de planetă, iar perioada orbitală este de 21 de zile. Orbita lui Hyperion este eliptică sau ovoidală și este paralelă cu ecuatorul lui Saturn. A fost descoperit de către William Cranch Bond, George Phillips Bond și William Lassell în 1848.
Forma[modificare | modificare sursă]
Satelitul are o formă neregulată, măsoară 410 km în cel mai mare diametru și 220 km în cel mai mic diametru. Se poate ca forma inițială a lui Hyperion să fi fost sferică dar în urma coleziunii cu o cometă sau asteroid, a luat această formă iregulată, sau să fie doar un fragment dintr-un corp mai mare rupt în bucăți de un impact. Craterele de pe Hyperion măsoară aproape o treime din diametrul său, cel mai mare crater are o întindere de 120 km și adâncime de 10 km. Nu are atmosferă.
Compoziția[modificare | modificare sursă]
Compoziția satelitului este încă necunoscută dar densitatea redusă indică existența apei înghețate în cea mai mare parte și doar o mică parte de rocă. Există și goluri în interiorul său. În unele părți ale lui Hyperion sunt pete roșiatice similare cu cele văzute pe ceilalți sateliți ai lui Saturn, Phoebe și Iapetus. Spre deosebire de cele mai multe din lunile lui Saturn, Hyperion are un albedo redus (0,2 - 0,3) indicând că este acoperit cel puțin de un strat de materie întunecat. Ar putea fi materie provenită de la Phoebe (mult mai întunecată) care a trecut de Iapetus.
Albedo- raportul dintre lumina reflectată de un obiect și lumina incidentă; e o măsură a capacității de reflecție a unui obiect (albedo de 1.0 pentru un obiect care reflectă perfect, 0.0 pentru un obiect care absoarbe lumina)
Mișcarea de rotație[modificare | modificare sursă]
Imaginile luate de Voyager 2 și studiul fotometric indică o rotație haotică a lui Hyperion. Axa sa de rotație se schimbă atât de neregulat încât orientarea sa este complet imposibil de prevăzut. Hyperion este singurul corp din sistemul solar (cunoscut până acum) a cărui rotație este haotică dar simulările par să indice că și alți sateliți au avut un astfel de comportament în trecut. Hyperion este unic prin forma sa neregulată, prin orbita sa excentrică, și prin apropierea sa de o altă lună de mari dimensiuni (Titan). Combinați, acești factori fac o rotație stabilă imposibilă. Rezonanța orbitală de 3:4 dintre Titan și Hyperion probabil contribuie și ea la obținerea unei rotații haotice.
Rotația are o perioadă ciudată, aceasta datorându-se și suprafeței neuniforme, în contrast cu multe din lunile lui Saturn pe care se pot distinge ușor emisferele.
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
Hyperion, imagine făcută de Voyager 2, indicând culoarea aproximativă a lunii.
Hyperion, imagine făcută de Cassini în 10 iunie 2005.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Hyperion en.
- Hyperion, misiunea Cassini
- MNRAS 9 (1848) 1: Descoperirea unui nou satelit a lui Saturn (Bond)
- MNRAS 8 (1848) 195: Descoperirea unui nou satelit a lui Saturn (Lassell)
- Hyperion
|