Fotometrie (astronomie)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Pentru domeniul omonim din optică, vezi Fotometrie (optică).

În astronomie, fotometria desemneză studiul intensității luminoase a stelelor și a variabilității acesteia. Într-un fel, ea se opune spectroscopiei care se referă la studiul spectrelor stelelor, sau la polarimetrie care se referă de gradul de polarizare a luminii provenind de la surse astronomice.

Fotometria se ocupă cu măsurarea intensității luminii unei stele sau a oricărui obiect astrofizic, într-o bandă spectrală dată, și a variației sale în timp.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Cuvântul românesc fotometrie este un împrumut din franceză: photométrie[1][2], care, la rândul său, este format din cuvintele vechi grecești phos (\phi \omega \zeta; iar la genitiv photos (\phi \omega \tau \omicron \varsigma)), cu semnificația „lumină” și metron (\mu \acute{\epsilon} \tau \rho \omicron \nu), cu semnificația „măsură”.[3]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Noul dicționar universal al limbii române (2007)
  2. ^ Florin Marcu, Constant Maneca, Dicționar de neologisme (1978)
  3. ^ Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par..., Librairie Larousse, Paris, 1977 ISBN 2-03-0202210-X
  • Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007, ISBN 978-973-675-307-7
  • Florin Marcu, Constant Maneca, Dicționar de neologisme, Ediția a III-a, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1978.

Articole conexe[modificare | modificare sursă]