Pan (satelit)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Pan
Pan color PIA21449.png
Poză color cu Pan făcută de Cassini în martie 2017[a]
Descoperire
Descoperit deM. R. Showalter
Dată descoperire16 iulie 1990
Denumiri
Denumire MPCSaturn XVIII
Pronunție/ˈpan/
Denumit după
Πάν
Nume alternative
S/1981 S 13
AtributePandean /panˈde̯an/
Caracteristicile orbitei[1]
133584.0±0.1 km
Excentricitate0.0000144±0.0000054
Perioadă orbitală
0.575050718 zile (13.801217 ore)
Înclinație0.0001°±0.0004°
SatelițiSaturn
Caracteristici fizice
Dimensiuni34.4 × 31.4 × 20.8 km
Raza medie
14.1±1.3 km[2]
Masă(4.95±0.75)×1015 kg[2]
Densitate medie
0.42±0.15 g/cm3[2]
0.0001–0.0018 m/s2
≈ 0.006 km/s
sincronă
zero
Albedo0.5
Temperatură≈ 78 K

Pan este satelitul cel mai interior [3] numit al lui Saturn. Este un satelit mic, în formă de nucă, cu o lungime de aproximativ 35 de kilometri și cu 23 km în lățime care orbitează în interiorul Golului Encke din inelul A al lui Saturn. Pan este un păstor de inel și este responsabil pentru menținerea Golului Encke fără particule de inel. Uneori este descris ca având aspectul unui ravioli. [4]

A fost descoperit de Mark R. Showalter în 1990 din analiza fotografiilor vechi ale sondei Voyager 2 și a primit denumirea provizorie S/1981 S 13 deoarece imaginile descoperirii datează din 1981. [5]

Prezicere și descoperire[modificare | modificare sursă]

Existența unui satelit în Golul Encke a fost prezisă pentru prima dată de Jeffrey N. Cuzzi și Jeffrey D. Scargle în 1985, pe baza marginilor ondulate ale golului care indicau o perturbare gravitațională. [6] În 1986 Showalter et al. i-a dedus orbita și masa prin modelarea urmei gravitaționale. Au ajuns la o predicție foarte precisă de 133.603 ± 10 km pentru semiaxa mare și o masă de 5 – 10 ×10−12 mase ale lui Saturn și a dedus că există doar un singur satelit în Golul Encke. [7] Semiaxa mare reală diferă cu 19 km și masa reală este 8,6 ×10−12 din cea a lui Saturn.

Satelitul a fost găsit mai târziu la 1° față de poziția prezisă. Căutarea a fost efectuată luând în considerare toate imaginile Voyager 2 și folosind un calcul computerizat pentru a prezice dacă satelitul va fi vizibil în condiții suficient de favorabile în fiecare dintre ele. Fiecare imagine Voyager 2 eligibilă cu o rezoluție mai bună de ~50 km/pixel îl arată clar pe Pan. În total, apare în unsprezece imagini de la Voyager 2. [8] [9]

Nume[modificare | modificare sursă]

Satelitul a fost numit pe 16 septembrie 1991, [10] după mitologicul Pan, care era (printre altele) zeul păstorilor. Aceasta este o referire la rolul lui Pan ca satelit păstor. Este denumit și Saturn XVIII. [11]

Orbită[modificare | modificare sursă]

Excentricitatea orbitei lui Pan face ca distanța sa față de Saturn să varieze cu ~4 km. Înclinația sa, care l-ar determina să se miște în sus și în jos, nu se distinge de zero cu datele actuale. Golul Encke, în interiorul căruia orbitează Pan, este are aproximativ 325km lățime.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Pan, fotografiat de Cassini pe 7 martie 2017. Creasta subțire ecuatorială este clar vizibilă.

Oamenii de știință de la Cassini l-au descris pe Pan drept „în formă de nucă ” [12] datorită crestei ecuatoriale, similare cu cea de pe Atlas, care este vizibilă în imagini. Creasta se datorează materialului din inel pe care Pan l-a măturat din Golul Encke. Jurnaliştii au numit-o empanada spaţială, o formă de pâine sau produs de patiserie umplut, precum şi ravioli. [13] [14] Un nou studiu sugerează că forma bizară a lui Pan s-ar putea datora, de asemenea, ciocnirilor dintre micii sateliți minori, determinându-le astfel să fuzioneze și să-l formeze pe Pan (cunoscut ca scenariul de formare a regimului piramidal). [15]

Inel mic pandean[modificare | modificare sursă]

Golul Encke conține un mic inel care coincide cu orbita lui Pan, ceea ce indică faptul că Pan menține particulele pe orbitele potcoavă. [16] Un al doilea inel mic este întrerupt periodic de Pan, în mod similar cu modul în care inelul F este perturbat de Prometheus. [17]

Galerie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Note
  1. ^ This color photo of Pan was created by combining separate photos taken in infrared, green, and ultraviolet spectral filters of the Cassini spacecraft's narrow-angle Imaging Science Subsystem (ISS) camera on 7 March 2017. This view of the moon's northern hemisphere shows its walnut-like appearance, with a highly inclined equatorial ridge almost eclipsing the moon's southern hemisphere from view.
Citații
  1. ^ Jacobson, R. A.; et al. (). „Revised orbits of Saturn's small inner satellites”. Astronomical Journal. 135 (1): 261–263. Bibcode:2008AJ....135..261J. CiteSeerX 10.1.1.653.3917Accesibil gratuit. doi:10.1088/0004-6256/135/1/261. 
  2. ^ a b c Thomas, P. C. (iulie 2010). „Sizes, shapes, and derived properties of the saturnian satellites after the Cassini nominal mission” (PDF). Icarus. 208 (1): 395–401. Bibcode:2010Icar..208..395T. doi:10.1016/j.icarus.2010.01.025. 
  3. ^ „Saturn - Moons”. NASA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Saturn's Tiny Moon Pan Looks Like a Ravioli”. CNET. Accesat în . 
  5. ^ IAUC 5052: Saturn July 16, 1990 (discovery)
  6. ^ Cuzzi, J. N.; and Scargle, J. D.; Wavy Edges Suggest Moonlet in Encke's Gap, Astrophysical Journal, Vol. 292 (May 1, 1985), pp. 276–290
  7. ^ Showalter, M. R.; et al. (). „Satellite "wakes" and the orbit of the Encke Gap moonlet”. Icarus. 66 (2): 297–323. Bibcode:1986Icar...66..297S. doi:10.1016/0019-1035(86)90160-0. 
  8. ^ Showalter, M. R. (). „Visual Detection of 1981 S 13, the Encke Gap Moonlet”. Bulletin of the American Astronomical Society. 22: 1031. 
  9. ^ Showalter, M. R. (). „Visual detection of 1981 S 13, Saturn's eighteenth satellite, and its role in the Encke gap”. Nature. 351 (6329): 709–713. Bibcode:1991Natur.351..709S. doi:10.1038/351709a0. 
  10. ^ IAUC 5347: Satellites of Saturn and Neptune 1991 September 16 (naming the moon)
  11. ^ „Planet and Satellite Names and Discoverers”. Gazetteer of Planetary Nomenclature. USGS Astrogeology. . Accesat în . 
  12. ^ "PIA08320: Cruising with Pan", Planetary Photojournal.
  13. ^ Chang, Kenneth (). „Pan, Moon of Saturn, Looks Like a Cosmic Ravioli (or Maybe a Walnut)”. The New York Times. Accesat în . 
  14. ^ Perkins, Sid (). „Stunning close-up of Saturn's moon, Pan, reveals a space empanada”. Science. 
  15. ^ „Here's Why Saturn's Inner Moons Are Shaped Like Ravioli and Potatoes”. Space.com. . Accesat în . 
  16. ^ Hedman, M.M.; Burns, J.A.; Hamilton, D.P.; Showalter, M.R. (). „Of horseshoes and heliotropes: Dynamics of dust in the Encke Gap”. Icarus. 223 (1): 252–276. Bibcode:2013Icar..223..252H. doi:10.1016/j.icarus.2012.11.036. 
  17. ^ Porco, C.C.; Baker, E.; Barbara, John; Beurle, K.; Brahic, A.; Burns, J.A.; Charnoz, S.; Cooper, N.; Dawson, Douglas (). „Cassini Imaging Science: Initial Results on Saturn's Rings and Small Satellites”. Science. 307 (5713): 1226–1236. Bibcode:2005Sci...307.1226P. doi:10.1126/science.1108056. PMID 15731439. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]