Aristide Caradja

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Aristide Caradja
Aristide Caradja.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Dresda, Regatul Saxoniei Modificați la Wikidata
Decedat (93 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Romania (1952-1965).svg România Modificați la Wikidata
Ocupație entomolog[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Logo of the Romanian Academy.png Membru titular al Academiei Române
Logo of the Romanian Academy of Sciences.jpg Membru de onoare al Academiei de Științe din România
Aristide Caradja
Aristide cu sotia Mathilde la Grumazesti
La Grumazesti in birou

Principele Aristide Caradja[1] (n. 28 septembrie 1861, Dresda — d. 29 mai 1955, București) a fost un entomolog și jurist român, membru de onoare al Academiei Române.

A fost membru de onoare al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935[2].

Familia din care a povenit Aristide Caradja era una nobilă de origine greco-bizantină (fanariotă), ai cărei membri au ocupat de-a lungul timpului importante funcții în cadrul Imperiului Otoman, unii dintre ei fiind domnitori ai Munteniei în perioadă fanariotă. A trăit o mare parte a vieții sale pe domeniul sau din Grumazesti, aici a studiat și a colecționat o vestită colecție de fluturi care astăzi se află la Muzeul ,, Grigore Antipa” din București.

Colecția lui de fluturi număra aproximativ 120 000 exemplare, între care sunt circa 3 000 de tipuri de diverse categorii, construind un tezaur de însemnătate mondială. Întregul material a fost colectat cu ocazia expedițiilor științifice întreprinse în Asia Centrală, China, Tibet, Pamir, Siberia orientală, Asia Mică, Palestina, Algeria, Sicilia, Spania, America de Sud etc.

Dobrogea sau care se găseau în colecții particulare ( H. Hone și alții) ce i se trimiteau pentru studii, iar altele pe care Caradja le-a achiziționat (Hedemann, Zimmermann, Wocke, J. Mân, Max Korb etc) sau au provenit din expediții științifice subvenționate parțial de Caradja.

 Activiatea științifică a lui Caradja începe în 1893, cu o lucrare ce se ocupă de lepidopterele din departamentul Haute-Garonne (Franța). O altă lucrare importantă de tinerețe ,, Die Grossechmetterlinge des Konigreiches Rumanien ” (Viena 1866), conține numeroase observații ecologice și noi localități de colectare pentru numeroase specii de lepidoptere din România.

În 1899 și 1901 publică cel mai complet catalog al microlepidopterelor cunoscute până atunci în România, urmat până în 1905, de încă trei suplimente. Între 1910 – 1920, publică la Dresda trilogia „Bietrag zur Kenntnis uber die Geographische Verbreitung den Pyraliden, Tortriciden und Mikrolepidopteren” (Contribuții la cunoașterea distribuției geografice a piramidelor, Tortricidae s Microlepidoptere).

În anul 1925 apare un studiu de proporții mari „Ueber Chinas Pyraliden, Tortriciden, Tineidennebst kurze Betrachtungen, zu denen das Studium dieser Faună Veranlassung gibt”( despre China Pyraliden, Tortricidae, Tineidennebst reflecții scurte la care studiul acestei faunei sunt motive, însoțit de o schița biogeografica), însoțit de o schița biogeografica. 

La bază valoroasei lucrări stă importantul material de Microlepidoptere din colecția Hermann Hone, colectat de acesta din China, între anii 1917 – 1923, Caradja descoperă în acest material 325 de specii necunoscute pentru China și 91 specii cu totul noi pentru știință. Multe specii sunt însoțite de observații critice și indicația răspândirii geografice de pe glob. 

Caradja ridica în acesta lucrare, multe probleme interesante pentru zoologi, botaniști, geologi, geografi, paleoclimatologi, cum sunt: mutațiile, schimbarea polilor globului în conformitate cu teoria pendulara, influența mediului asupra formării speciilor, înrudirea lor filogenetica, existența liniilor de forță care influențează schimbarea formelor, considerații paleogeografice și paleoclimatice. 

În perioadă 1928 – 1934 Caradja se ocupă și de studierea fluturilor colectați personal sau de alți colecționari români pe litoralul românesc și bulgăresc al Mării Negre publicând 6 lucrări în care enumera speciile întâlnite cu date importante biogeografice. 

În perioadă 1931 – 1935 Caradja a mai dat la iveală lucrări în care-și precizează și conturează concluziile biogeografice și filogenetice privind originea și răspândirea faunei de lepidoptere din Eurasia, bazându-se pe cunoașterea biocenozelor răspândite în biotopuri diferite. 

Cunoașterea raselor locale, a relictelor, a formelor arhaice etc, în legătură cu considerațiile teoretice ale zoologiei, botanicii, paleontologiei, paleografiei și paleoclimatologiei. Caradja ajunge la concluzia că locul de origine al lepidopterelor din toată lumea este Asia Centrală și orientală, care corespunde vechiului continent Angara, continent pe care îl consideră și leagănul omului primitiv (Sinanthropus pekinensis).

Între anii 1934 – 1939 Caradja se dedică exclusiv studierii noului material de microlepidoptere ce primise din China, care azi face faimă colecției sale și publică în colaborare cu Ed Meyrick, marele specialist de la British Museum, 22 lucrări despre microlepidopterele din Nord-Vest-ul Chinei provenite din expediția lui Sven Hedin (1934) sau H. Hone în provincia Kwangtung (1933), Kiangsu, Chekian (1936), Yulinghan (1938), Taspeishan (1938) din Atuntse și Yunanul de Nord (1938), din valea Yangtse la Batang (1939), Kuantun din provincia Fukien (1939). 

Gândirea filozofică despre univers a lui Caradja o găsim în lucrarea Meine Weltanschauung („Convingerea mea”) apărută în anul 1937. În această lucrare el combate teoriile după care universul este un sistem sferic închis, emise de Einstein, Eddington, Planck.  Caradja nu credea în ideea „morții termice”, în degradarea totală termodinamică din Univers. El susține că nucleul atomic și Universul sunt construite după același model și că o singură lege guvernează atât micro cât și macrocosmosul. El consideră Universul întreg ca având structura unei supra-nebuloase spirale, iar orologiul Universului în veșnică mișcare.  

În Grumăzești dăinuiește și astăzi conacul construit de Caradja, situat în mijlocul unui mic parc dendrologic[3] constituit din arbori seculari de stejar, frasin, carpen, castan, tei, dar și alte specii rare de arbori și arbuști aduși din întreaga lume. Casa are un singur nivel, cu o terasă largă în fața unui salon mare, din care se deschid intrările în celelalte încăperi[4]. Domeniul a fost revendicat de către moștenitorii acestuia, din Germania, care au fost puși în posesie în urma unui proces de retrocedare[5].

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "ARISTIDE CARADJA SI MAREA SA COLECTIE DE LEPIDOPTERE"
  2. ^ Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p.3
  3. ^ Parcuri dendrologice și alte arii protejate la nivel local pe site-ul Agenției pentru Protecția Mediului Neamț
  4. ^ Descrierea casei Aristide Caradja din Grumăzești
  5. ^ "Casa Aristide Caradja va fi retrocedată moștenitorilor", articol în ziarul Evenimentul din 11 august 2004

Legături externe[modificare | modificare sursă]