Concursul Muzical Eurovision 2011

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Eurovision 2011)
Concursul Muzical Eurovision 2011
„Feel your heart beat” (Simte bătaia inimii tale)
Data semifinalei I 10 mai 2011
Data semifinalei a II-a 12 mai 2011
Data finalei 14 mai 2011
Prezentatori Anke Engelke
Judith Rakers
Stefan Raab
Televiziune-gazdă Germania ARD/NDR
Sală Arena Esprit
Düsseldorf, Germania
Piesă câștigătoare Azerbaidjan Azerbaidjan
„Running Scared”
Sistem de votare
În fiecare țară participantă se organizează un televot, în urma căruia se atribuie altor țări puncte de la 1 la 8, alături de 10 și 12, 12 puncte primind favorita, 10 puncte, cea de-a doua favorită ș.a.m.d., care se adună cu punctele unui juriu național profesionist, acordate în aceeași manieră. În punctajul final, 12 puncte primește țara cu cel mai mare total obținut, 10 puncte, cea cu al doilea cel mai mare punctaj, ș.a.m.d., până la 1 punct. În cazul unei egalități, are prioritate țara care a obținut mai multe puncte prin televot, cealaltă trecând pe locul următor.
Număr de cântece 43
Reveniri Austria Austria
Italia Italia
San Marino San Marino
Ungaria Ungaria
Intermediu
Semifinala 1: Cold Steel Drummers
Semifinala 2: The Flying Steps
Finală: Jan Delay[1]
Harta participanților

     Țări finaliste.

     Țări care nu s-au calificat în finală.

     Țări care au participat în trecut, dar nu și în 2011.

Concursul Muzical Eurovision 
◄ 2010 2012 ►
Modifică text Consultați documentația formatului

Concursul Muzical Eurovision 2011 a fost 56-a ediție a Concursului Muzical Eurovision. Competiția a avut loc în mai 2011 în Düsseldorf, Germania, ca urmare a câștigării Concursului Muzical Eurovision 2010 de către această țară cu piesa „Satellite” a Lenei Meyer-Landrut. Competiția s-a desfășurat în Arena Esprit, care a învins alte trei săli de pe teritoriul Germaniei în cadrul unei licitații de la finalul anului 2010. Semifinalele au avut loc pe 10 mai și 12 mai 2011, iar finala a avut loc pe 14 mai 2011, câștigătorul fiind Azerbaidjan cu 221 de puncte.[2]. 43 de țări și-au anunțat participarea la concurs, Austria, Italia, San Marino și Ungaria revenind după o perioadă de absență.

Sală[modificare | modificare sursă]

Localizarea celor 8 orașe candidate
Arena Esprit, sala care a găzduit ediția din 2011 a concursului.

Televiziunea germană NDR a anunțat pe 12 octombrie 2010 că Arena Esprit din Düsseldorf va găzdui concursul.[3] Ediția din 2011 a fost a treia ocazie cu care Germania a găzduit concursul, după anii 1957[4] și 1983[5], însă e prima oară când l-a găzduit ca o țară unificată. Germania este și prima țară din grupul „Big Five” care a câștigat concursul de la adoptarea din 2000 a regulii conform căreia, alături de țara câștigătoare din anul precedent, cei mai mari cinci contribuitori financiari la Uniunea Europeană de Radio-Televiziune (Germania, Franța, Italia, Regatul Unit și Spania) se califică direct în finală, indiferent de rezultatele din anii precedenți.

Perioada licitației[modificare | modificare sursă]

23 de orașe au prezentat oferte televiziunii NDR. 8 dintre acestea au continuat să-și manifeste interesul pentru găzduirea concursului: Berlin, Düsseldorf, Frankfurt pe Main, Gelsenkirchen[6], Hamburg, Hanovra, Köln și München[7]. Pe 21 august 2010, NDR a anunțat că patru dintre aceste orașe s-au înscris în mod oficial pentru găzduirea concursului: Berlin, Düsseldorf, Hamburg și Hanovra.[8] Fiecare dintre acestea plănuiau să organizeze concursul în următoarele locații:

  • Berlin: Cort de dimensiune mare, pe terenul din apropierea fostului aeroport Tempelhof (NDR a respins oferta, datorită condițiilor acustice nefavorabile);
  • Düsseldorf: Arena Esprit;
  • Hamburg: Centrul expozițional din Hamburg;
  • Hanovra: Centrul expozițional din Hanovra.

Arena Esprit[modificare | modificare sursă]

Ziarul Der Westen a anunțat că activitatea de construcție și demontare a scenei din Arena Esprit va permite închirierea stadionului pe o perioadă de 6 săptămâni.[9] Stadionul este suficient de mare pentru ca 24 000 de spectatori să poată încăpea în el.[10] Düsseldorf poate oferi 23 000 de paturi în hoteluri și alte 2 000 prin împrejurimile orașului și pe vase de pe râul Rin. Aeroportul Internațional Düsseldorf se află în apropiere, iar o sală de atletism din apropierea Arenei Esprit a fost utilizată ca centru de presă, având 1 500 de locuri pentru jurnaliști. Anunțurile publicitare au fost înlăturate din arenă, iar abonații anuali la meciurile echipei de fotbal Fortuna Düsseldorf au primit o compensare. Renovarea Stadionului Paul-Janes la cerințele 2. Fußball-Bundesliga a impus orașului costuri estimate la câteva milioane de euro.[11]

Tema evenimentului și vânzarea biletelor[modificare | modificare sursă]

Pe 13 octombrie 2010, Thomas Schreiber, coordonatorul ARD, a dezvăluit detalii generale cu privire la eveniment: Arena Esprit a fost divizată în două părți: într-una din ele a fost construită scena, iar cealaltă a conținut cabine pentru artiști și delegațiile lor. O sală de atletism din apropierea Arenei Esprit a fost utilizată ca centru de presă. Arena Esprit a putut oferi locuri confortabile relativ aproape de scenă, ceea ce a creat o atmosferă de concert de interior, nu una de stadion de fotbal.[12] În total, s-au vândut bilete pentru șapte spectacole: finala, cele două semifinale și patru repetiții generale.[13]

Vânzarea biletelor a început pe 11 decembrie 2010, la ora 11:12 (UTC) pe situl http://www.dticket.de/ Arhivat în , la Wayback Machine., singurul distribuitor autorizat de bilete pentru Concursul Muzical Eurovision 2011.[14] Cele 32 000 de bilete pentru finală au fost vândute în mai puțin de 6 ore. După ce pozițiile camerelor de luat vederi au fost determinate, s-au mai vândut câteva mii de bilete. Biletele pentru semifinale au început să fie vândute la mijlocul lunii ianuarie 2011.[15]

Format[modificare | modificare sursă]

Grupul „Big Four”, împreună cu țara gazdă, s-a calificat automat în finală. În cazul ediției din 2011, Germania a fost, simultan, o țară din grupul „Big Four” și gazda concursului, rezultând un loc vacant în finală. La o ședință a Grupului de Referință al EBU care a avut loc la Belgrad, s-a decis ca numărul de participanți să fie scăzut de la 25 la 24[16]. Totuși, datorită revenirii în concurs a Italiei, care s-a calificat automat în finală, numărul de finaliști a rămas neschimbat.[17] Astfel, grupul „Big Four” („marile patru”) a devenit „Big Five” („marile cinci”).

Pe 20 august 2010 s-a anunțat părăsirea postului de supervizor executiv al Concursului Muzical Eurovision la sfârșitul anului 2010 de către Svante Stockselius.[18] De la 1 ianuarie 2011, funcția lui este ocupată de Jon Ola Sand, așa cum s-a anunțat pe 26 noiembrie 2010.[19]

Prezentatori: Anke Engelke, Judith Rakers, Stefan Raab

Prezentatori[modificare | modificare sursă]

NDR a dezvăluit componența grupului de prezentatori pentru ediția din 2011 a concursului pe 16 decembrie 2010: Anke Engelke, Judith Rakers și Stefan Raab. A fost a treia ocazie cu care trei persoane au prezentat competiția, după 1999 și 2010.[20]

Alocarea în urne[modificare | modificare sursă]

Luni, 17 ianuarie 2011, a avut loc tragerea la sorți pentru împărțirea țărilor în cele două semifinale. Națiunile participante au fost împărțite în 6 urne în funcție de modul în care acestea au votat în edițiile precedente. Numele țărilor semifinaliste au fost extrase din fiecare urnă și s-a decis în care jumătate a cărei semifinale urma să participe fiecare. Tragerea la sorți a decis și în care semifinală avea să voteze fiecare dintre țările din grupul „Big Five” (Franța, Germania, Italia, Regatul Unit și Spania). Israelul a participat în cea de-a doua semifinală, pentru a evita o retragere din cauza faptului că pe 10 mai este ziua memorială a acestei țări.[21]

Urna 1 Urna 2 Urna 3
Urna 4 Urna 5 Urna 6

Țări participante[modificare | modificare sursă]

43 de țări și-au confirmat participarea la ediția din 2011 a concursului[17], inclusiv Austria, Italia, San Marino și Ungaria, care au revenit după o perioadă de absență. Și Muntenegru s-a înscris, pe 4 decembrie 2010, dar nu a găsit sponsori și a renunțat pe 23 decembrie 2010, cu două zile înainte de termen.[22] Slovacia a declarat inițial că nu va fi prezentă la Concursul Muzical Eurovision 2011, dar s-a aflat, apoi, pe lista oficială de participanți confirmați.[21]

La o ședință din Belgrad de pe 28 august 2010, Uniunea Europeană de Radio-Televiziune (EBU) a decis că fiecare țară trebuie să-și aleagă reprezentantul și piesa înainte de 14 martie 2011, când a avut loc la Düsseldorf tragerea la sorți pentru ordinea de intrare în concurs. [16][23]

Semifinale[modificare | modificare sursă]

Semifinala 1[modificare | modificare sursă]

  • Prima semifinală a avut loc la Düsseldorf pe 10 mai 2011.
  • Cele mai bine plasate 10 țări în funcție de scor s-au calificat în finală.
  • Regatul Unit și Spania au votat în această semifinală.[21]
  • Țările evidențiate s-au calificat în finală.[24]
Nr. de [25]
intrare 		Țară Limbă[26] Artist Cântec Traducere Loc Puncte
01 Polonia Polonia poloneză Magdalena Tul „Jestem” Eu sunt 19 18
02 Norvegia Norvegia engleză, swahili Stella Mwangi „Haba Haba” Puțin câte puțin 17 30
03 Albania Albania albaneză, engleză Aurela Gaçe „Feel the Passion” Simte pasiunea 13 47
04 Armenia Armenia armeană[27], engleză Emmy „Boom Boom” Bum, bum 12 54
05 Turcia Turcia engleză Yüksek Sadakat „Live It Up” Trăiește la maxim 14 47
06 Serbia Serbia sârbă Nina „Čaroban” („Чаробан”) Magic 8 67
07 Rusia Rusia engleză Alexei Vorobiov „Get You” Te prind 9 64
08 Elveția Elvetția engleză Anna Rossinelli „In Love for a While” Îndrăgostiți pentru o vreme 10 55
09 Georgia Georgia engleză Eldrine „One More Day” Încă o zi 6 74
10 Finlanda Finlanda engleză Paradise Oskar „Da Da Dam” — 3 103
11 Malta Malta engleză Glen Vella „One Life” O viață 11 54
12 San Marino San Marino engleză Senit „Stand By” Așteptare 16 34
13 Croația Croatția engleză Daria Kinzer „Celebrate” Sărbătorește 15 41
14 Islanda Islanda engleză Sjónni's Friends „Coming Home” Venind acasă 4 100
15 Ungaria Ungaria engleză, maghiară Kati Wolf „What About My Dreams?” Cum rămâne cu visele mele? 7 72
16 Portugalia Portugalia portugheză Homens da Luta „A luta é alegria” Lupta este bucurie 18 22
17 Lituania Lituania engleză, franceză Evelina Sašenko „C'est ma vie” Este viața mea 5 81
18 Azerbaidjan Azerbaidjan engleză Ell și Nikki „Running Scared” Alergând speriat 2 122
19 Grecia Grecia engleză, greacă Loucas Yiorkas și Stereo Mike „Watch My Dance” Privește-mi dansul 1 133

Semifinala 2[modificare | modificare sursă]

  • Cea de-a doua semifinală a avut loc la Düsseldorf pe 12 mai 2011.
  • Cele mai bine plasate 10 țări în funcție de scor s-au calificat în finală.
  • Franța, Germania și Italia au votat în această semifinală.[21]
  • Țările evidențiate s-au calificat în finală.[28]
Nr. de [25]
intrare 		Țară Limbă[26] Artist Cântec Traducere Loc Puncte
01 Bosnia și Herțegovina Bosnia sși Hertțegovina bosniacă, engleză Dino Merlin „Love in Rewind” Dragoste în reluare 5 109
02 Austria Austria engleză Nadine Beiler „The Secret Is Love” Secretul este iubirea 7 69
03 Țările de Jos TȚaările de Jos engleză 3JS „Never Alone” Niciodată singur 19 13
04 Belgia Belgia engleză Witloof Bay „With Love Baby” Cu dragoste, dragă 11 53
05 Slovacia Slovacia engleză TWiiNS „I'm Still Alive” Încă sunt vie 13 48
06 Ucraina Ucraina engleză Mika Newton „Angels” Îngeri 6 81
07 Republica Moldova Republica Moldova engleză Zdob și Zdub „So Lucky” Atât de norocos 10 54
08 Suedia Suedia engleză Eric Saade „Popular” Popular 1 155
09 Cipru Cipru greacă Christos Mylordos „San ággelos s'agápisa”
(„Σαν άγγελος σ'αγάπησα”) 		Ca un înger te-am iubit 18 16
10 Bulgaria Bulgaria bulgară Poli Genova[29] „Na inat” („На инат”) În ciuda (tuturor lucrurilor) 12 48
11 Republica Macedonia Republica Macedonia engleză, macedoneană Vlatko Ilievski „Rusinka” („Русинкa”) Rusoaica 16 36
12 Israel Israel ebraică, engleză Dana International „Ding Dong” — 15 38
13 Slovenia Slovenia engleză Maja Keuc „No One” Nimeni 3 112
14 România Romaânia engleză Hotel FM „Change” Schimbare 4 111
15 Estonia Estonia engleză Getter Jaani „Rockefeller Street” Strada Rockefeller 9 60
16 Belarus Belarus engleză Anastasia Vinnikova „I Love Belarus” Iubesc Belarusul 14 45
17 Letonia Letonia engleză Musiqq „Angel in Disguise” Înger deghizat 17 25
18 Danemarca Danemarca engleză A Friend In London „New Tomorrow” O nouă zi de mâine 2 135
19 Irlanda Irlanda engleză Jedward „Lipstick” Ruj 8 68

Finala[modificare | modificare sursă]

  • Finala a avut loc pe 14 mai 2011.
  • Numai grupul „Big Five” s-a calificat automat în finală.
  • Încă 20 de țări semifinaliste s-au calificat în finală. În total, au existat 25 de finaliști.
Nr. de [25]
intrare 		Țară Limbă[26] Artist Cântec Traducere Loc[30] Puncte[30]
01 Finlanda Finlanda engleză Paradise Oskar „Da Da Dam” — 21 57
02 Bosnia și Herțegovina Bosnia sși Hertțegovina bosniacă, engleză Dino Merlin „Love in Rewind” Dragoste în reluare 6 125
03 Danemarca Danemarca engleză A Friend In London „New Tomorrow” O nouă zi de mâine 5 134
04 Lituania Lituania engleză, franceză Evelina Sašenko „C'est ma vie” Este viața mea 19 63
05 Ungaria Ungaria engleză, maghiară Kati Wolf „What About My Dreams?” Cum rămâne cu visele mele? 22 53
06 Irlanda Irlanda engleză Jedward „Lipstick” Ruj 8 119
07 Suedia Suedia engleză Eric Saade „Popular” Popular 3 185
08 Estonia Estonia engleză Getter Jaani „Rockefeller Street” Strada Rockefeller 24 44
09 Grecia Grecia engleză, greacă Loucas Yiorkas și Stereo Mike „Watch My Dance” Privește-mi dansul 7 120
10 Rusia Rusia engleză Alexei Vorobiov „Get You” Te prind 16 77
11 Franța Frantța corsicană Amaury Vassili „Sognu” Vis 15 82
12 Italia Italia engleză, italiană Raphael Gualazzi „Madness of Love” Nebunia iubirii 2 189
13 Elveția Elvetția engleză Anna Rossinelli „In Love for a While” Îndrăgostiți pentru o vreme 25 19
14 Regatul Unit Regatul Unit engleză Blue „I Can” Eu pot 11 100
15 Republica Moldova Republica Moldova engleză Zdob și Zdub „So Lucky” Atât de norocos 12 97
16 Germania Germania engleză Lena Meyer-Landrut „Taken by a Stranger” Luată de un străin 10 107
17 România Romaânia engleză Hotel FM „Change” Schimbare 17 77
18 Austria Austria engleză Nadine Beiler „The Secret Is Love” Secretul este iubirea 18 64
19 Azerbaidjan Azerbaidjan engleză Ell și Nikki „Running Scared” Alergând speriat 1 221
20 Slovenia Slovenia engleză Maja Keuc „No One” Nimeni 13 96
21 Islanda Islanda engleză Sjónni's Friends „Coming Home” Venind acasă 20 61
22 Spania Spania spaniolă Lucía Pérez „Que me quiten lo bailao” Nu-mi mai pasă de nimic[A] 23 50
23 Ucraina Ucraina engleză Mika Newton „Angels” Îngeri 4 159
24 Serbia Serbia sârbă Nina „Čaroban” („Чаробан”) Magic 14 85
25 Georgia Georgia engleză Eldrine „One More Day” Încă o zi 9 110
  • A ^ „Que me quiten lo bailao” (forma standard: „bailado”) este o expresie populară spaniolă a cărei traducere literală este „Să-mi ia ce am dansat!”, provocare imposibil de realizat, căci un individ nu poate fi privat, ca de un bun material, de momentele plăcute din viața sa, reprezentate prin metafora dansului, care nu pot fi suprimate/șterse cu buretele, ci vor exista pentru totdeauna în trecutul său.

Tabele[modificare | modificare sursă]

Semifinala 1[modificare | modificare sursă]

Rezultate
Total Polonia Norvegia Albania Armenia Turcia Serbia Rusia Elveția Georgia Finlanda Malta San Marino Croația Islanda Ungaria Portugalia Lituania Azerbaidjan Grecia Spania RegatulUnit
Concurenți Polonia 18 3 4 4 2 5
Norvegia 30 1 1 1 2 8 4 10 2 1
Albania 47 8 6 8 7 4 2 12
Armenia 54 2 7 8 8 7 7 4 8 3
Turcia 47 12 2 5 3 2 10 12 1
Serbia 67 6 7 2 4 12 7 3 3 12 5 1 3 2
Rusia 64 4 3 12 3 6 5 3 1 5 3 3 3 5 5 3
Elveția 55 3 6 3 2 6 2 6 8 5 6 6 2
Georgia 74 5 8 10 4 5 1 8 2 1 12 8 10
Finlanda 103 10 12 6 1 3 12 10 3 12 6 8 7 3 4 6
Malta 54 2 6 7 2 5 6 12 4 2 1 7
San Marino 34 8 5 5 1 6 1 6 2
Croația 41 7 12 1 12 4 1 4
Islanda 100 4 10 2 8 3 8 10 12 10 8 6 12 7
Ungaria 72 5 6 10 12 1 6 7 5 10 10
Portugalia 22 4 4 2 1 8 3
Lituania 81 12 8 4 1 7 3 10 2 2 5 6 4 5 12
Azerbaidjan 122 8 5 12 10 1 12 5 10 5 10 8 7 7 10 7 1 4
Grecia 133 7 1 10 10 4 7 6 7 7 4 5 6 8 10 12 4 10 7 8

Semifinala 2[modificare | modificare sursă]

Rezultate
Total Bosnia și Herțegovina Austria Țările de Jos Belgia Slovacia Ucraina Moldova Suedia Cipru Bulgaria Macedonia Israel Slovenia România Estonia Belarus Letonia Danemarca Irlanda Franța Germania Italia
Concurenți Bosnia și Herțegovina 109 12 10 4 12 4 8 12 12 5 2 7 10 7 4
Austria 69 7 3 5 1 4 4 10 1 7 2 5 2 1 12 5
Țările de Jos 13 8 5
Belgia 53 8 1 6 6 2 6 2 2 8 1 3 6 2
Slovacia 48 6 3 3 12 7 3 3 3 3 5
Ucraina 81 4 10 8 3 5 3 6 8 6 2 7 12 1 6
Moldova 54 4 2 5 4 12 10 1 4 5 7
Suedia 155 5 10 12 12 7 5 3 12 2 12 5 7 12 8 7 12 8 12 1 3
Cipru 16 6 2 8
Bulgaria 48 2 2 1 5 1 10 1 4 4 1 3 4 10
Macedonia 36 10 7 1 3 8 7
Israel 38 5 2 5 1 7 4 6 7 1
Slovenia 112 12 8 8 4 7 8 10 6 10 5 4 8 6 5 3
România 111 6 4 10 6 12 7 8 1 4 7 6 5 6 3 8 6 12
Estonia 60 5 6 8 6 4 5 1 8 3 10 4
Belarus 45 2 1 10 10 3 8 1 4 6
Letonia 25 4 2 8 2 2 7
Danemarca 135 1 7 7 7 3 3 2 12 6 12 10 10 5 10 4 12 12 2 10
Irlanda 68 7 1 5 2 2 10 7 1 6 3 10 10 8

Finala[modificare | modificare sursă]

Rezultate[31]
Total Finlanda Bosnia și Herțegovina Danemarca Lituania Ungaria Irlanda Suedia Estonia Grecia Rusia Franța Italia Elveția Regatul Unit Moldova Germania România Austria Azerbaidjan Slovenia Islanda Spania Ucraina Serbia Georgia Polonia Norvegia Albania Armenia Turcia Malta San Marino Croația Portugalia Țările de Jos Belgia Slovacia Cipru Bulgaria Macedonia Israel Belarus Letonia
Concurenți Finlanda 57 5 1 3 7 7 5 2 10 5 12
Bosnia și Herțegovina 125 8 3 5 4 12 7 12 12 12 4 7 10 7 8 2 12
Danemarca 134 12 10 10 7 5 6 8 12 3 7 5 4 12 6 3 7 10 1 6
Lituania 63 10 2 6 1 1 7 12 12 3 2 7
Ungaria 53 12 5 2 7 2 2 5 6 4 8
Irlanda 119 10 2 12 12 12 8 4 4 7 1 8 6 5 7 8 3 10
Suedia 185 6 5 10 10 4 12 6 1 10 3 3 3 3 4 7 5 1 1 1 10 4 4 6 6 4 10 4 10 10 6 12 4
Estonia 44 7 2 7 7 6 2 2 2 5 4
Grecia 120 8 8 2 2 1 10 8 8 6 3 6 10 7 8 8 12 10 3
Rusia 77 6 3 5 1 5 5 4 1 8 4 4 4 8 2 4 8 5
Franța 82 4 4 12 3 1 2 10 5 2 2 5 1 3 6 2 12 7 1
Italia 189 3 6 10 4 5 6 10 8 4 7 3 6 6 1 3 3 12 2 7 10 12 6 10 12 10 6 1 1 3 12
Elveția 19 10 5 4
Regatul Unit 100 3 3 6 2 4 1 10 4 5 1 2 3 1 6 2 6 7 2 3 4 12 5 1 2 5
Moldova 97 4 8 7 4 8 8 4 12 5 7 7 5 5 1 5 7
Germania 107 3 8 2 6 4 3 6 8 10 7 6 3 4 5 3 1 7 5 8 8
România 77 4 1 1 1 12 12 1 6 8 5 4 10 6 6
Austria 64 1 7 1 2 4 7 2 12 5 3 3 1 2 3 1 3 5 2
Azerbaidjan 221 5 8 8 7 3 8 5 12 6 1 10 10 8 8 10 8 8 8 12 12 10 10 8 6 3 7 8 4 6 2
Slovenia 96 12 7 6 2 2 5 1 4 3 10 2 3 1 12 1 2 1 6 10 3 3
Islanda 61 8 1 6 12 1 5 10 4 2 8 4
Spania 50 4 12 3 1 5 2 5 12 2 4
Ucraina 159 2 7 10 7 8 2 12 6 6 10 2 3 12 7 4 5 7 12 5 8 7 7 10
Serbia 85 2 10 5 3 6 7 10 4 6 6 1 1 5 8 3 8
Georgia 110 12 5 3 8 6 7 10 12 7 10 8 7 1 2 12
Tabelul este ordonat orizontal și vertical după apariția în finală, apoi orizontal după apariția în semifinale.

Comentatori[modificare | modificare sursă]

Transmisiuni internaționale[modificare | modificare sursă]

  • Australia: În ciuda faptului că Australia nu poate participa la concurs, acesta a fost difuzat pe canalul TV SBS, ca și în anii precedenți, avându-i comentatori pe Sam Pang și Julia Zemiro.[60]
  • Noua Zeelandă
  • Kazahstan
  • Kosovo

Transmisiune în high-definition[modificare | modificare sursă]

Unele țări au dat privitorilor posibilitatea de a urmări concursul în HD prin intermediul următoarelor canale de televiziune:

Artiști care revin[modificare | modificare sursă]

Artist Țară Ani precedenți Loc
obținut
Dana International Israel Israel 1998[61] 1
Dino Merlin Bosnia și Herțegovina Bosnia sși Hertțegovina 1999[62] 7
Gunnar Ólafsson (Sjónni's Friends) Islanda Islanda 2001[63] (în formația Two Tricky) 22
Lena Meyer-Landrut Germania Germania 2010[64] 1
Zdob și Zdub Republica Moldova Republica Moldova 2005[65] 6

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Stories - Eurovision Song Contest, eurovision.tv 
  2. ^ Bakker, Sietse (). „Final of Eurovision 2011 set for 14 May, Lena returns!”. Uniunea Europeană de Radio-Televiziune. Accesat în . 
  3. ^ Siim, Jarmo (). „And the winner is... Düsseldorf!” (în engleză). EBU. Accesat în . 
  4. ^ „Eurovision History by Year (1957)”. EBU. Accesat în . 
  5. ^ „Eurovision History by Year (1983)”. EBU. Accesat în . 
  6. ^ „Jetzt will auch Schalke den Grand Prix” (în germană). Bild.de. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „GERMANY - Seven cities already declared interest”. Oikotimes. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Bakker, Sietse (). „Four cities in the running to host Eurovision 2011” (în engleză). EBU. Accesat în . 
  9. ^ „Eurovision Song Contest kommt nach Düsseldorf” (în germană). . Accesat în . 
  10. ^ AFP: Eurovision Song Contest 2011 findet in Düsseldorf statt
  11. ^ „Eurovision Song Contest kommt nach Düsseldorf” (în germană). . Accesat în . 
  12. ^ „Wir wollen die beste Show machen” (în germană). . Accesat în . 
  13. ^ „Für sieben Grand-Prix-Shows wird es Tickets geben” (în germană). Die Welt. . Accesat în . 
  14. ^ „Tickets Eurovision 2011 Final on sale this Sunday!”. 'EBU'. . 
  15. ^ Bakker, Sietse (). „Tickets Eurovision final sold out”. Eurovision.tv. Accesat în . 
  16. ^ a b Bakker, Sietse (). „Reference Group gathered in Belgrade” (în engleză). EBU. Accesat în . 
  17. ^ a b Bakker, Sietse (). „43 nations on 2011 participants list!”. EBU. Accesat în . 
  18. ^ Bakker, Sietse (). „Svante Stockselius says Eurovision farewell” (în engleză). EBU. Accesat în . 
  19. ^ Siim, Jarmo (). „Jon Ola Sand new Executive Supervisor” (în engleză). EBU. Accesat în . 
  20. ^ Schacht, Andreas (). „Presenters for 2011 Eurovision Song Contest announced!”. EBU. Accesat în . 
  21. ^ a b c d Siim, Jarmo (). „Results of the Semi-Final Allocation Draw”. EBU. Accesat în . 
  22. ^ Victor, Hondal (). „Montenegro officially out of Eurovision 2011”. ESCToday. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Stories - Eurovision Song Contest, eurovision.tv 
  24. ^ Stories - Eurovision Song Contest, eurovision.tv 
  25. ^ a b c http://www.eurovision.tv/page/dusseldorf-2011/about/shows/participants
  26. ^ a b c „2011 - 56th edition”. Accesat în . 
  27. ^ Stories - Eurovision Song Contest, eurovision.tv 
  28. ^ Stories - Eurovision Song Contest, eurovision.tv 
  29. ^ Bulgarien: Poli Genova "Na Inat" | Künstler
  30. ^ a b „Eurovision Song Contest 2011 Final”. European Broadcasting Union. . Accesat în .  Text " Eurovision Song Contest – Düsseldorf 2011" ignorat (ajutor)
  31. ^ „Scoreboard: Eurovision Song Contest 2011 Final”. Eurovision.tv. Accesat în . 
  32. ^ „Radio Tirana Live”. RTSH. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ „SBS Eurovision – Whats-on-SBSONE”. Special Broadcasting Service. Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ „Der Fahrplan zum Eurovision Song Contest 2011”. cluboe3.orf.at. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ „Concours eurovision de la chanson” (în French). Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ „Vermeulen en Pichal op Eurosong” (în Dutch). Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ „Ole Tøpholm skal kommentere Grand Prix”. TVnyt.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ „Sven Epiney:"So kann man nicht arbeiten!"”. Blick Online. . Accesat în . 
  39. ^ „Qui va gagner l'Eurosong 2011 ?”. RTS. . Accesat în .  fr
  40. ^ „ETV: Saatekava”. etv.err.ee. Accesat în . 
  41. ^ „Tarja Närhi tv-kommentaattoriksi Euroviisuihin” (în Finnish). satumaa.yle.fi. Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ „Vi finns överallt” (în Swedish). svenska.yle.fi. Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ „News – France: "We will respect every candidate"”. ESCToday. Accesat în . 
  44. ^ „Der "Eurovision Song Contest"-Countdown beginnt”. Cinefacts.de. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ „Countdown for Final”. ERT. Accesat în . 
  46. ^ Hrafnhildur hringitónn - mbl.is
  47. ^ a b „Raffaella Carrà e il duo Dose-Presta conduttori in Rai. E San Marino..”. 
  48. ^ „Eurovision Song Contest 2011 In onda sabato 14 maggio 2011 alle 21.00” (în Italian). RAI press release. Arhivat din original la . Accesat în . 
  49. ^ „Eirovīziju vairs nekomentēs Streips; Latvijas balsojumu paziņos Aisha” (în Latvian). NRA.lv. . Accesat în . 
  50. ^ Lietuva - „Eurovizijos“ finale! - DELFI Pramogos
  51. ^ „Koncerty Eurowizji 2011 na żywo”. koktajl24.pl (în Polish). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  52. ^ „SILVIA ALBERTO THE RTP COMMENTATOR IN DUSSELDORF”. oikotimes.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  53. ^ „BBC – Press Office – Sara Cox and Scott Mills front Eurovision semi-finals”. BBC Online. Accesat în . 
  54. ^ „Pesma Evrovizije 2011”. RTS. . Accesat în . 
  55. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  56. ^ „José María Íñigo retransmitirá la semifinal y final de Eurovisión 2011” (în Spanish). RTVE. . Accesat în . 
  57. ^ „Edward af Sillén och Hélène Benno kommenterar ESC”. SVT. . Accesat în . 
  58. ^ „Jan Smit commentator Eurovisie Songfestival 2011”. oranjemuziek.nl (în Dutch). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  59. ^ „MTV Press Conference”. eschungary.hu. . Accesat în . 
  60. ^ EUROVISION 2011: PHOTO MEMORIES | OIKOTIMES.COM | STOCKHOLM 2016 EUROVISION SONG CONTEST[nefuncțională]
  61. ^ Ding dong - info - Diggiloo Thrush
  62. ^ Love in rewind - info - Diggiloo Thrush
  63. ^ Coming home - info - Diggiloo Thrush
  64. ^ Taken by a stranger - info - Diggiloo Thrush
  65. ^ So lucky - info - Diggiloo Thrush

Legături externe[modificare | modificare sursă]

v • d • m
Concursurile Eurovision
Muzical
1956 · 1957 · 1958 · 1959 · 1960 · 1961 · 1962 · 1963 · 1964 · 1965 · 1966 · 1967 · 1968 · 1969 · 1970 · 1971 · 1972 · 1973 · 1974 · 1975 · 1976 · 1977 · 1978 · 1979 · 1980 · 1981 · 1982 · 1983 · 1984 · 1985 · 1986 · 1987 · 1988 · 1989 · 1990 · 1991 · 1992 · 1993 · 1994 · 1995 · 1996 · 1997 · 1998 · 1999 · 2000 · 2001 · 2002 · 2003 · 2004 · 2005 · 2006 · 2007 · 2008 · 2009 · 2010 · 2011 · 2012 · 2013 · 2014 · 2015 · 2016 · 2017 · 2018 · 2019 · 2020 · 2021 · 2022 · 2023 · 2024
Junior
2003 · 2004 · 2005 · 2006 · 2007 · 2008 · 2009 · 2010 · 2011 · 2012 · 2013 · 2014 · 2015 · 2016 · 2017 · 2018 · 2019 · 2020 · 2021 · 2022 · 2023
Tineri
Muzicieni
1982 · 1984 · 1986 · 1988 · 1990 · 1992 · 1994 · 1998 · 2002 · 2006 · 2008 · 2010 · 2012 · 2014 · 2016 · 2018 · 2022 · 2024
Dansatori
1985 · 1987 · 1989 · 1991 · 1993 · 1995 · 1997 · 1999 · 2001 · 2003 · 2005 · 2011 · 2013 · 2015 · 2017
Dans
2007 · 2008
Cor
2017 · 2019
American
Grand Prix Hitliste: Cei Mai Buni de la Eurovision
v • d • m
Țări la Concursul Muzical Eurovision
 
Țări actual participante la Eurovision
 
Țări participante la Eurovision, dar care s-au destrămat, s-au retras sau nu au fost admise
v • d • m
Cântece participante la Concursul Muzical Eurovision 2011
Finală
(după rezultate)
1. „Running Scared” · 2. „Madness of Love” · 3. „Popular” · 4. „Angel” · 5. „New Tomorrow” · 6. „Love in Rewind” · 7. „Watch My Dance” · 8. „Lipstick” · 9. „One More Day” · 10. „Taken by a Stranger” · 11. „I Can” · 12. „So Lucky” · 13. „No One” · 14. „Čaroban” · 15. „Sognu” · 16. „Get You” · 17. „Change” · 18. „The Secret Is Love” · 19. „C'est ma vie” · 20. „Coming Home” · 21. „Da Da Dam” · 22. „What About My Dreams?” · 23. „Que me quiten lo bailao” · 24. „Rockefeller Street” · 25. „In Love for a While”
Semifinale
(nu s-au calificat)
I
„A luta é alegria” · „Boom Boom” · „Celebrate” · „Feel the Passion” · „Haba Haba” · „Jestem” · „Live It Up” · „One Life” · „Stand By”
a II-a
„Angel in Disguise” · „Ding Dong” · „I Love Belarus” · „I'm Still Alive” · „Na inat” · „Never Alone” · „Rusinka” · „San aggelos s'agapisa” · „With Love Baby”
Retrase
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Concursul_Muzical_Eurovision_2011&oldid=16096115