Comuna Peretu, Teleorman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Peretu
—  Comună  —
Primăria comunei Peretu
Primăria comunei Peretu
Peretu se află în România
Peretu
Peretu
Peretu (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°3′N 25°8′E / 44.050°N 25.133°E / 44.050; 25.13344°3′N 25°8′E / 44.050°N 25.133°E / 44.050; 25.133

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema Teleorman.svg Teleorman

SIRUTA 153543

Reședință Peretu
Componență Peretu

Guvernare
 - Primar Ionel Olteanu[*][3][4] (PNL, )

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 6329 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 8.062 locuitori

Fus orar UTC+2

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Peretu este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.

Cadrul geografic[modificare | modificare sursă]

Comuna Peretu este așezată în nordul Câmpiei Teleorman, pe drumul european E 70 București - Craiova - Timișoara, care trece prin doua importante orașe teleormănene, Alexandria (reședința actuală a județului) și Roșiorii de Vede (important nod de cale ferată, pe terasa de pe partea dreaptă a râului Vedea. Suprafața comunei (atât vatra satului cât și moșia) măsoară 7700 hectare (77 km²). Moșia comunei Peretu face parte din Câmpia Boianului, numită și Câmpia Călmățuiului, și împreună cu câmpia Găvanu-Burdea (aflată pe malul stâng al râului Vedea), fac parte din marea Câmpie Română.

Resursele de apa de pe teritoriul județului Teleorman sunt modeste sub raport cantitativ și se găsesc sub forma apelor subterane (ape freatice ce se găsesc la 2,5–3 metri sub pământ și de adâncime) și ape de suprafață (râul Vedea și (pârâul) râul Bărâcea sunt apele de suprafața care străbat teritoriul localității Peretu).

Școala din Peretu

Clima[modificare | modificare sursă]

Teritoriul comunei Peretu se încadrează într-un climat temperat continental specific zonei de câmpie din partea sudica a tării în care este situat. Se afla la interferența maselor de aer uscat continental dinspre E și NE, cu cele de origine tropicală dinspre S și SV și cu masele de aer oceanic care, în deplasarea lor spre E, ajung deasupra teritoriului județului încă suficient de umede. Verile sunt calde și secetoase, iar iernile aspre și geroase, cu zăpadă în cantități potrivite, rareori stratul de zăpadă depășind 50-60 cm. Teritoriul comunei Peretu corespunde în linii mari zonei de vegetație de silvostepă, care este un mediu neprielnic pentru vegetația arborescentă și face trecerea de la păduri la pajiști.

Istoria[modificare | modificare sursă]

Detaliu de pe coiful dacic din argint aurit găsit la Peretu. Pentru detalii vezi Tezaurul de la Peretu

Odată cu unificarea triburilor geto-dace sub conducerea marelui rege Burebista (30-44 i.e.n.), aceste meleaguri au făcut parte din statul său chiar de la început, mai ales, dacă admitem faptul că centrul politic inițial al acestuia a fost la cetatea Popești (comuna Mihăilești, jud. Ilfov) de pe Argeș. Pe baza descoperirilor arheologice, dar și a unor informații scrise (Ptolemeu) se poate emite ipoteza ca localitatea geto-dacă ce a existat aici se numea Pirum, care este probabil forma prescurtată a numelui (Statio) Ad Pirum. Pe timpul Daciei romane se găsea așezarea Pinum, pe malul râului Vedea exact unde se afla astăzi localitatea Peretu. În sec. XVI așezarea se numea Depusa, și datorita numelui sau de origini latine se deduce ca exista de mai multe secole cu aceasta denumire. Satul Depusa format la început din oameni liberi a ajuns la sfârșitul secolului XVI-lea, prin cumpărare, în posesia lui Mihai Viteazul, devenind sat domnesc, iar locuitorii săi au fost transformați în țărani șerbi (rumâni). După moartea acestuia, pe timpul lui Radu Mihnea locuitorii satului Depusa (azi Peretu) se răscumpără de rumânie și devin iarăși megieși.

Între anii 1816 - 1864 se face strămutarea satului din deal în vale de către stăpânul moșiei, Costache Belu, pe baza Regulamentului Organic din 1831.

Participarea la războaie[modificare | modificare sursă]

Război Participanți Morti Răniți Monumente
1877 Războiul Ruso-Turc
11
4
7
n/a
1916 - 1918 Primul Război Mondial
peste 500
183
n/a 1930 - monument în parcul din centru
Al Doilea Război Mondial
peste 700
260
n/a 2 tabele cu numele lor în Biserica Sf.Nicolae și Biserica Sf.Gheorghe și un mic monument la Biserica Sf. Mihail și Gavril de lângă halta C.F.R.

Religia[modificare | modificare sursă]

Biserica Sf. Mihail și Gavril de lângă halta CFR Peretu

În lucrarea „Catagrafia județului Teleorman din anul 1810” scrie că în Peretu se găsea „o biserică de lemn cu hramul Sf. Gheorghe, cu toate odoarele. La această biserică sunt doi preoți și un țârcovnic.”.

După primul război mondial apare Biserica Adventista de Ziua a Saptea, pe lângă religia ortodoxă. În 1930 erau 5737 ortodocși, 213 adventiști, 11 reformați și 1 romano-catolic (total 5962 locuitori).

În 2009 în localitate erau trei biserici ortodoxe:

La acestea se adaugă mai multe locașuri de cult adeventist, însumand 5 biserici Adventiste de Ziua a Șaptea.

Oameni de seamă[modificare | modificare sursă]


Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Peretu

     Români (96,52%)

     Necunoscută (3,47%)

     Altă etnie (0%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Peretu

     Ortodocși (84,59%)

     Adventiști de ziua a șaptea (11,78%)

     Necunoscută (3,47%)

     Altă religie (0,14%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Peretu se ridică la 6.329 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.062 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,52%). Pentru 3,48% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,59%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (11,79%). Pentru 3,48% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Peretu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ionel Olteanu[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 7              
Partidul Social Democrat 6              
Partidul Mișcarea Populară 1              
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1              

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bâlă Ion, Moraru Ion, "Zile fierbinți în Teleorman. Culegere de documente. 23 august - 2 septembrie 1944", București, 1979
  • Bâlă Ion, Moraru Ion, "Culegere de documente și amintiri privind participarea locuitorilor din județul Teleorman la războiul pentru întregirea patriei", București, 1982
  • Vînătoru P. Mariana, Vînătoru D. Marian "Monografia comunei Peretu, județul Teleorman (din neolitic până în anul 1997)", Peretu, 1997

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Peretu