Comuna Dracea, Teleorman
| Dracea | |
| — comună — | |
 Dracea (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 43°51′35″N 25°00′55″E / 43.85959°N 25.015407°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Teleorman |
| SIRUTA | 155109 |
| Atestare | 1740 |
| Reședință | Dracea |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Dracea[*] | Cristian-Adrian Tismănaru[*][3] ( PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 42,18 km² |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 1358 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
| http://primaria-dracea.ro/ GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Dracea este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Dracea (reședința), Florica și Zlata. Cu o suprafață: 4273 hectare (310 hectare – intravilan; 3968 – extravilan), acest sat dispune de o zona mare de plantatie.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Dracea
Români (90,42%)
Necunoscută (8,68%)
Altă etnie (0,88%)
Componența confesională a comunei Dracea
Ortodocși (88,21%)
Adventiști de ziua a șaptea (3,01%)
Necunoscută (8,68%)
Altă religie (0,07%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dracea se ridică la 1.358 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.942 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,43%). Pentru 8,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,22%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (3,02%). Pentru 8,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Dracea este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Cristian-Adrian Tismănaru[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 9 | ||||||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | ||||||||||
Ape[modificare | modificare sursă]
- râul Călmățui
Istorie[modificare | modificare sursă]
- Satul Dracea se numea în vechime ‘Sichir’ (prima atestare documentară: 1512 – 1513), noua sa denumire fiind atestată în anul 1740 (“Lista satelor” din timpul domniei lui Constantin Mavrocordat), provenind de la armașul Drăcea Golescu(boier ce 'domnea' asupra acelor sate), care a luptat în vremea domnitorului Mihai Viteazul, câștigând bătălii pe valea Călmățuiului, in ziua de azi fiind cunoscuta sub denumirea de "Satu' Nou". ‘Ziua comunei’ este in aceasi zi cu 'ziua' Sf. Imparati Constantin si Elena 21mai.
- Satul Florica s-a format în anul 1899, în urma împroprietăriri “însurățeilor” pe moșia ‘Nenciulești – Bogdana’, denumirea provenind de la numele unei fiice a ingineriului Bilciurescu, care a măsurat terenul la împropietărire. După legendele bătrânilor, satul Zlata ar fi existat încă din vremuri străbune, neapărând în nici o atestare documentară datorită numărului redus de gospodării, iar denumirea ar proveni de la proprietarea unei mori de pe râul Călmățui.
Activitati economice[modificare | modificare sursă]
Oamenii din aceasta zona se ocupa cu agricultura (grâu, porumb, orz, secară, floarea-soarelui, rapiță, sfeclă de zahăr), creșterea animalelor (în 2003, erau crescute 1500 ovine și 430 bovine), morărit, panificație, apicultura.
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
- Moară, sat DRACEA. Datare: 1930
- Biserica <<Sfantul Nicolae>> 1881, ,slujita de preotul Visan Ionel
- Primăria, din 1931
- Biblioteca, din 1968
Cladiri de interes[modificare | modificare sursă]
- grădinița,
- școala primară,
- școala gimnazială,
- dispensar, farmacie,
- postul de poliție, din 2004,
- stadion de fotbal,
- parc, spații de joacă (satul Dracea),
- cămin (satul Florica),
- târg comunal, ce are loc in fiecare vineri dimineata.
Note[modificare | modificare sursă]
Până în anul 1924, satele Zlata și Florica au format împreună cu satul Dracea comuna Dracea. S-au desprins în perioada 1924 – 1932 și 1934 – 1950 pentru formarea comunei Florica, dar în anul 1933, respectiv, 1950 s-au reafiliat comunei Dracea. Prin Legea nr.2/1968, cele trei sate componente ale comunei Dracea au fost afiliate comunei Crângu, până în 2004, când – datorită inconvenientul parcurgerii unei mari distanțe pentru a ajunge la primăria comunei Crângu – s-au desprins de acesta pentru a reforma comuna Dracea.
- ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Populația satelor componente la recensământul din 2002. Pe atunci, comuna încă nu exista, ea fiind înființată la o dată ulterioară. „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
