Sari la conținut

Comuna Dracea, Teleorman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dracea
—  comună  —
Map
Dracea (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 43°51′35″N 25°00′55″E ({{PAGENAME}}) / 43.85959°N 25.015407°E

Țară România
Județ Teleorman

SIRUTA155109
Atestare1740

ReședințăDracea
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Dracea[*]Cristian-Adrian Tismănaru[*][1] (PNL, )

Suprafață
 - Total42,18 km²

Populație (2021)
 - Total1.575 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
http://primaria-dracea.ro/

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Dracea este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Dracea (reședința), Florica și Zlata. Cu o suprafață: 4273 hectare (310 hectare – intravilan; 3968 – extravilan), acest sat dispune de o zonă mare pentru plantație.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Dracea

     Români (86,98%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (13,02%)




Componența confesională a comunei Dracea

     Ortodocși (86,1%)

     Alte religii (0,44%)

     Necunoscută (13,46%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Dracea se ridică la 1.575 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.358 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,98%), iar pentru 13,02% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,1%), iar pentru 13,46% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Dracea este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Cristian-Adrian Tismănaru[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal9         
Partidul Social Democrat2         

Ape[modificare | modificare sursă]

  • râul Călmățui

Istorie[modificare | modificare sursă]

Satul Dracea se numea în vechime ‘Sichir’ (prima atestare documentară: 1512 – 1513), noua sa denumire fiind atestată în anul 1740 (“Lista satelor” din timpul domniei lui Constantin Mavrocordat), provenind de la armașul Drăcea Golescu (boier ce 'domnea' asupra acelor sate), care a luptat în vremea domnitorului Mihai Viteazul, câștigând bătălii pe valea Călmățuiului (azi fiind cunoscută sub denumirea de "Satu' Nou"). ‘Ziua comunei’ este în aceeași zi cu 'ziua' Sf. Împărați Constantin și Elena în 21 mai.

Satul Florica s-a format în anul 1899, în urma împroprietăririi “însurățeilor” pe moșia ‘Nenciulești – Bogdana’, denumirea provenind de la numele unei fiice a inginerului Bilciurescu, care a măsurat terenul la împroprietărire. După legendele bătrânilor, satul Zlata ar fi existat încă din vremuri străbune, neapărând în nicio atestare documentară datorită numărului redus de gospodării, iar denumirea ar proveni de la proprietatea unei mori de pe râul Călmățui.

Până în anul 1924, satele Zlata și Florica au format împreună cu satul Dracea comuna Dracea. S-au desprins în perioada 1924 – 1932 și 1934 – 1950 pentru formarea comunei Florica, dar în anul 1933, respectiv, 1950 s-au reafiliat comunei Dracea. Prin Legea nr.2/1968, cele trei sate componente ale comunei Dracea au fost afiliate comunei Crângu, până în 2004, când – datorită inconvenientului parcurgerii unei mari distanțe pentru a ajunge la primăria comunei Crângu – s-au desprins de acesta pentru a reforma comuna Dracea.

Activități economice[modificare | modificare sursă]

Oamenii din aceasta zonă se ocupă cu agricultura (grâu, porumb, orz, secară, floarea-soarelui, rapiță, sfeclă de zahăr), creșterea animalelor (în 2003, erau crescute 1500 ovine și 430 bovine), morărit, panificație, apicultura.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

  • Moară, sat DRACEA. Datare: 1930
  • Biserica <<Sfântul Nicolae>> 1881, slujită de preotul Vișan Ionel
  • Primăria, din 1931
  • Biblioteca, din 1968

Clădiri de interes[modificare | modificare sursă]

  • grădinița,
  • școala primară,
  • școala gimnazială,
  • dispensar, farmacie,
  • postul de poliție, din 2004,
  • stadion de fotbal,
  • parc, spații de joacă (satul Dracea),
  • cămin (satul Florica),
  • târg comunal, ce are loc în fiecare vineri dimineața.

Note[modificare | modificare sursă]