Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Călmățuiu de Sus
—  Comună  —
Călmățuiu de Sus se află în România
Călmățuiu de Sus
Călmățuiu de Sus
Călmățuiu de Sus (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°1′44″N 24°48′50″E / 44.02889°N 24.81389°E / 44.02889; 24.8138944°1′44″N 24°48′50″E / 44.02889°N 24.81389°E / 44.02889; 24.81389

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema Teleorman.svg Teleorman

SIRUTA 152467

Reședință Călmățuiu de Sus
Componență

Guvernare
 - Primar Ovidiu-Valeriu Ghenea[*][3] (PSD, )

Populație (2011)[1] [2]
 - Total 2282 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 2.827 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 147065

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Călmățuiu de Sus este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Băcălești, Călmățuiu de Sus (reședința) și Ionașcu.

Toponimie[modificare | modificare sursă]

Numele istoric al satului reședință de comună este BĂSEȘTI, nu Călmățuiu de Sus. Toponimul tradițional, Băsești, este cel folosit în mod curent, deși nu are statut oficial. Explicația renunțării la denumirea generală tradițională pare să fie interpretarea sa, în mod eronat, drept termen indecent. Satul Ionașcu este desemnat adeseori prin expresia "La cătun", "În cătun". O parte a satului Băcălești, spre comuna Mihăești (Olt) se numește Rața, deși nu este diferențiată clar. Alte microtoponime: Malu Roșu (carieră de lut, în marginea de nord a satului Ionașcu), Brotaneasa(ogoare între Ionașcu și pădurea de la est de sat).


Actuala comuna Calmatuiu de Sus, judetul Teleorman, a luat fiinta in jurul anului 1860 atestat documentar la 23 iulie <1512-1513> în hrisovul domnitorului Neagoe Basarab prin care întărește mănăstirii Cutlumuz vechi danii. Din Băsești sunt doi martori: Bratași Vlad

Comuna Călmățuiu de Sus se află situată pe DJ 679, drum pe care se întind ca într-un șirag mai multe comunități cunoscute sub numele de Valea Călmățuiului. Venind dinspre Roșiorii de Vede pe DN 6 în direcția Caracal, se intră în județul Olt, iar din centrul comunei Mihăiești pornește în partea stângă o șosea aparținătoare acestui județ. Imediat după satul Bușca, se reintră în județul Teleorman și încep să se desfășoare satele aparținătoare comunei Călmățuiu de Sus: Băcălești (în care este inclus și fostul sat Rața), Ionașcu și Băsești (actualmente Călmățuiu de Sus).

Legende locale susțin ideea că denumirea satului Băsești ar proveni de la un cioban pe nume Basa care ar fi venit din Transilvania și s-a stabilit pe aceste locuri.

Prima atestare documentară o găsim la 23 iulie 1512, din vremea domnitorului Neagoe Basarab. Actul confirmă participarea a 12 boieri hotarnici, cu moșii în apropierea satelor Băsești și Băcălești, la trasarea hotarelor moșiei schitului Comanca, metoh al mănăstirii Cutlumuș de la muntele Athos. În prezent se pot vedea ruinele schitului în apropierea comunei Crîngeni.

Dintre cei 12 boieri sunt amintiți cu numele Brata și Vlad Județ. Acesta din urmă se numea așa pentru că îndeplinea funcția de judecător local.


Satele reapar și în documente datate 1531 ( în timpul domniei lui Vlad Înecatul) și 1533 (în timpul domniei lui Vlad Vintilă) în care se întărește din nou teritoriul moșiei mănăstirii din actul de la 1512, fapt datorat sătenilor ce încălcau adeseori hotarele.

Din documente mai reiese și faptul că sătenii au participat la încheierea actelor cu martori și că ei cunoșteau bine nu numai hotarele satului lor, ci și pe cele ale satelor învecinate.

Se dețin, de asemenea, date despre satul Mănicești sau Mănești, atestat în același act din 1513, care era așezat între satele Băsești și Crîngeni (sat dispărut în a doua jumătate a secolului al XVII–lea datorită incursiunilor turcești).

În a doua jumătate a secolului al XVII-lea și satul Băcălești dispare datorită vitregiilor vremii. În urma Războiului de Independență din 1877, pe vatra fostului sat Băcălești se înființează satul Rața cu locuitori împroprietăriți din satul Măldăieni, participanți la război. Denumirea satului vine de la rațele sălbatice ce se aflau în număr mare pe bălțile satului.

În anul 1892, lângă satul Rața se reînființează satul Băcălești prin împroprietărirea unor locuitori din satele învecinate. Cele două sate, Băcălești și Rața se unesc și formează un singur sat cu numele de Băcălești începând cu anul 1968, când are loc noua împărțire administrativ-teritorială a țării.

Satul Ionașcu ia ființă în anul 1895 prin întinderea vetrei de case a comunei Băsești. Denumirea satului provine de la boierul Ionașcu de la Slatina, care stăpânea această moșie. Datorită faptului că boierul a vândut o parte din moșie cu un preț redus unor locuitori din satul Băsești, în semn de recunoștință, au dat numele de Ionașcu satului nou format.

Până în 1838, sate Băcălești și Băsești au aparținut județului Olt iar în urma reîmpărțirii administrative au fost trecute în județul Teleorman.


..Ionascu - denumit si ”cătun”, datorită întinderii sale mici, dar si a dotarilor reduse, in comparatie cu comuna Calmatuiu de Sus, din care face parte mica localitate, situata în județul Teleorman, Muntenia, România. Are o scoala (clase I - IV). Pana in anii '80 era amenajat, la intrarea in sat, un mic parc cu macesi si trandafiri rosii si roz, din florile carora copiii isi faceau coronite, cand primeau premii. Erau banci, ronduri de flori si alei. Pe aceeasi ulita se aflau terenul de fotbal si SMA-ul, parcul de tractoare, care insa au fost desfiintate. Pe locul unde inainte se desfasurau meciuri de fotbal se afla acum teren cultivat. Terenul de fotbal este situat la marginea satului, de unde incep dealurile. Sunt poenite, valcele pline de flori imortele de culoare lila, vara, tot acolo era candva derdelusul copiilor, iarna, numit La Paducel sau Valea Paducelului.

Paraul Calmatuiu izvoraste din campia inalta a Boianului, aduna cativa afluenti intermitenti, capteaza Urluiul, apoi se varsa in Lacul Suhaia.

Stepa - Pajisti stepice Stejarul brumariu Artarul tatarasc

Pagina FACEBOOK:https://www.facebook.com/groups/calmatuiudesus/

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Călmățuiu de Sus

     Români (94,52%)

     Necunoscută (4,77%)

     Altă etnie (0,7%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Călmățuiu de Sus

     Ortodocși (94,65%)

     Necunoscută (4,77%)

     Altă religie (0,56%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călmățuiu de Sus se ridică la 2.282 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.827 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,52%). Pentru 4,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,65%). Pentru 4,78% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Călmățuiu de Sus este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ovidiu-Valeriu Ghenea[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 6            
Partidul Național Liberal 3            
Candidat independent 1            
Candidat independent 1            

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, sat BĂSEȘTI; comuna CĂLMĂȚUIU DE SUS. Localizare: În centrul localității. Datare: 1835

Note[modificare | modificare sursă]

Surse[modificare | modificare sursă]