Comuna Fântânele, Teleorman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Fântânele
—  Comună  —
Fântânele se află în România
Fântânele
Fântânele
Fântânele (România)
Poziția geografică
Coordonate: 43°43′51″N 25°19′00″E / 43.730916°N 25.316669°E / 43.730916; 25.316669

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema Teleorman.svg Teleorman

SIRUTA 155118

Reședință Fântânele
Componență Fântânele

Guvernare
 - Primar Ionel-Stelian Pîrvan[*][3] (PSD, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1700 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 1.968 locuitori

Fus orar UTC+2

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Fântânele este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Comuna Fântânele a fost înființată la 13 iunie 1588, când Mihnea Turcitul întărește lui Nică, fost mare armaș și jupâniței lui, Maria, această așezare, fostă a Craioveștilor, în urma unor judecăți. Satul este cu mult mai vechi, el existând în secolul al XV-lea și chiar mai înainte, întrucât același document mai precizează că Fântânele ”este veche și dreapta ocina și de moștenirea lor, agonisită și cumpărată de răposatul Pârvu ban”. Numele comunei Fântânele vine de la numărul mare de izvoare ce țâșneau de la poalele malului ce formează valea Dunării, cunoscute sub numele de fântânițe/fântânele. Mai târziu aceste izvoare, care țâșneau în mod natural de sub mal, au fost amenajate prin canalizării și bazine de piatră, dându-le diferite denumiri: ”la țuțurcă”, sau „fântâna lui Tudorce”, după numele celui care a amenajat-o, ceea ce a contribuit la formarea nucleului acestei așezării omenești. Vatra satului a fost pe malul dinspre nord al bălții Suhaia, până în anul 1930, când au început să se facă modificări ale vetrei satului, locuitorii mutându-se la șes, în câmpie de-a lungul șoselei Zimnicea –Tr.Măgurele. În perioada 1960-2004, comuna a fost transformată în sat, aparținând de comuna Suhaia. La data de 18 aprilie 2004 s-a înființat comuna Fântânele, prin Legea nr.84/2004. În prezent comuna se află așezată în întregime la șes, pe o lungime de 3 km și o lățime ce variază între 200 și 300 m.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Situat la intersecția paralelei 44°N cu meridianul de 25°E, teritoriul județului Teleorman se desfășoară pe 0°53`24” latitudine (între punctele extreme: nordic, comuna Sârbeni, 44°30`31”; sudic, orașul Zimnicea, 43°37`07”) și 1°9` longitudine (între punctele extreme: estic, comuna Bujoreni, 25°48`; vestic, comuna Plopii Slăvești, 24°39`). Aproximativ în partea sudică a județului, în zona comunei Troianul, se intersectează paralela de 44°, cu meridianul de 25°. Comuna Fântânele este situată în partea de sud a județului Teleorman, legătura comunei cu exteriorul realizându-se prin DN 51 A Zimnicea –Turnu Măgurele care străbate localitatea de la est la vest. Localitatea beneficiază de legături rutiere permanente și rapide cu toate centrele urbane importante din zonă. Comuna Fântânele se învecinează cu următoarele teritorii administrative:

  • Est – teritoriul administrativ Zimnicea
  • Vest –teritoriul administrativ Suhaia
  • Sud – fluvial Dunare
  • Nord – teritoriile administrative Izvoarele,Smardioasa.

Condițile geologice se pot caracteriza prin depozite de câmpie cuaternare în stratificație tubulară acoperite cu loessuri. Clima este temperat – continentală și se caracterizează printr-un potențial caloric ridicat, prin amplitudini mari ale temperaturii aerului, prin cantități reduse de precipitații, adeseori în regim torențial, îndeosebi vara, precum și frecvente perioade de secetă, cantitatea medie anuală de precipitații fiind de 550-600 l/mp. Temperaturi maxime și minime absolute au fost: 42,9 °C (5 iulie 1916) și – 34,8 °C (24-25 ianuarie 1942). Vânturile predominante sunt cele de vest și de est. Crivățul bate din est mai ales în miezul iernii, iar Austrul – vântul dinspre sud și sud–est, cu o frecvență mai redusă, este foarte uscat, fierbinte și prevestitor de secetă. În schimb, Băltărețul, dinspre Lunca Dunării, este un vânt cald și umed, favorabil dezvoltării vegetației. Prezența văii largi a Dunării, explică și caracterul vânturilor sub multiplele lor aspecte. Valorile medii ale vitezei vânturilor sunt între 3,5–4 m/s pentru cele din vest și între 3,5-5,3 m/s pentru cele din est și nord-est. „Crivățul” bate din est și nord-est în perioada rece a anului, îndeosebi în zona estică a județului și își pierde din intensitate și frecvență spre vest. Vântul dinspre sud-est, cunoscut sub numele „Austrul” și căruia localnicii îi spun „Traista goală”, are o frecvență și o intensitate mult mai reduse decât „Crivățul”. Precipitații medii anuale: 530 mm. Din punct de vedere morfologic comuna se află într-o regiune de șes. Suprafața comunei este de 4100 ha.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Fântânele

     Români (98,7%)

     Necunoscută (1,29%)

     Altă etnie (0%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Fântânele

     Ortodocși (98,41%)

     Necunoscută (1,35%)

     Altă religie (0,23%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la 1.700 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.968 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,71%). Pentru 1,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,41%). Pentru 1,35% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Fântânele este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ionel-Stelian Pîrvan[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 5          
Partidul Național Liberal 4          
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1          
Uniunea Națională pentru Progresul României 1          

Economie[modificare | modificare sursă]

Principala activitate economică este agricultura. Terenurile agricole și pășunile naturale pot fi valorificate în scopul obținerii de produse agricole și zootehnice ecologice. Atragerea de întreprinzători în varii domenii va genera ocupare profesională, venituri crescute ale locuitorilor, o mai eficientă utilizare a resurselor locale, apariția resurselor financiare necesare demarării unor proiecte de reabilitare/extindere a infrastructurii fizice și sociale, de protecție a mediului, pentru promovarea zonei.

Sport[modificare | modificare sursă]

Echipa de handbal a școlii condusă de Prof. Piele Stelian a participat la numeroase concursuri obținând premii importante,[judecată de valoare] atât în județ cât și pe plan național.

Cultura[modificare | modificare sursă]

Învățământ[modificare | modificare sursă]

În comuna Fântânele își desfășoară activitatea Școala cu clasele I-VIII, clădire construită în anul 1985. Numărul cadrelor didactice este de 21 din care titulari 10, iar numărul elevilor este de 106, din care 47 în învățământul primar și 59 în cel gimnazial. Grădinița Fântânele are un număr de trei educatoare și un număr de 48 copii, grupați pe trei grupe.

Biserica Fântânele[modificare | modificare sursă]

Biserica Fântânele poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, fiind construită între anii când biserica era condusă de preotul Niță Gheorghe. La construcția bisericii au participat toți locuitorii comunei, atât cu forță de muncă cât și cu alte materiale necesare. Comuna Fântânele a avut onoarea ca la sfințirea bisericii să participe Preafericitul Teoctist Patriarhul României, cu un bogat sobor de preoți. Parohia Fântânele este condusă de preotul paroh Dumitru Mihai și de preotul Pirontea Stan

Probleme[modificare | modificare sursă]

  • infrastructură și bază materială în declin;
  • resurse financiare insuficiente pentru practicarea și revitalizarea unor obiceiuri și forme de exprimare culturală tradițională;
  • acces dificil sau restrictiv la surse de informare (mass-media, cărți, internet);
  • abandonarea practicilor tradiționale în favoarea „modernității”;
  • lipsa unui cămin cultural.

Obiective pe termen mediu și lung[modificare | modificare sursă]

  • practici tradiționale revitalizate și capabile de a fi transmise nealterate generațiilor viitoare;
  • practici tradiționale puse în valoare;
  • acces facil la surse de informație tradiționale sau moderne;
  • infrastructură corespunzătoare cerințelor unei societăți în perpetuă mișcare;
  • construirea unui cămin cultural;
  • construirea unui sediu PAPI "Punct de Acces Public la Informație".

Proiecte pentru viitor[modificare | modificare sursă]

  • reabilitare și asfaltare drumuri comunale;
  • rețea de distribuție gaze naturale;
  • rețea de canalizare și stație de epurare;
  • construcție cămin cultural;
  • captare izvoare de suprafață;
  • împădurirea zonei de coastă a comunei;
  • construire centru PAPI;
  • amenajarea unui parc în suprafața de 10000 mp și amenajare spații verzi pe o lungime de 3 km și lățime de 1,5 m;
  • reabilitare Școala cu clasele I-VIII: centrală termică, izolație termică, amenajare teren de sport;
  • construcție cămin persoane vârstnice;
  • consolidare biserică și monumente istorice, restaurare picturi biserică;

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populaţia stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Populația satelor componente la recensământul din 2002. Pe atunci, comuna încă nu exista, ea fiind înființată la o dată ulterioară. Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx.