Sari la conținut

Comuna Mârzănești, Teleorman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mârzănești
—  comună  —

Map
Mârzănești (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 43°56′11″N 25°30′43″E ({{PAGENAME}}) / 43.936281°N 25.511986°E

Țară România
Județ Teleorman

SIRUTA153339

ReședințăMârzănești
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Mârzănești[*]Liviu-Adrian Mazilu[*][1] (PSD, )

Suprafață
 - Total88,2 km²

Populație (2021)
 - Total3.200 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
[http://www.primariamarzanesti.ro/]
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Mârzănești este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Cernetu, Mârzănești (reședința), Teleormanu și Valea Părului. Aici locuiesc aproximativ 3.000 de locuitori, majoritatea având vârsta cuprinsă între 35 si 60 de ani.

Este localizată de-a lungul râului Teleormanu, cu debit mic, aflat în imediata-i vecinătate. Poziția geografică a reprezentat un factor major în prevenirea inundațiilor provocate de ploile abundente, însă căldura produce în fiecare vară daune majore grădinilor. Vegetația se încadrează în zona de silvostepă. Din masivele păduri de altădată au mai rămas doar exemplare izolate de copaci. Au fost defrișate conștient de către proprietari pentru a face loc culturilor agricole. In peticele de păduri care au mai rămas întâlnim stejar, ulm, frasin, și salcâm. In luncă se afla puțini arbori de esență moale: sălcii și plopi. În această comună se acordă foarte puțină atenție pomilor fructiferi, lipsind livezile întinse, conturate. i. In privința vegetației ierboase cele mai răspândite specii sunt: pirul gros, mohorul, firuța, albăstreaua, nemțișorul, troscotul, lucerna, ghizdeiul, rugii etc. Cele mai frecvente plante de cultură care dau recolte bune sunt: grâul, porumbul, floarea soarelui, ricinul și orzul". Ocupația localnicilor este în mare parte legată de agricultură.

Atestare documentară a satului Cernetu

Cele patru sate sunt legate de capitala București și de Alexandria prin mijloace de transport în comun (autobuz).

Cu trecerea timpului, unitati de invatamant au fost inchise din cauza populației în scădere. Mai există o singură școală ce șlefuiește viitorul tinerilor elevi din cele patru sate: Școala Gimnazială Nr.1 Mârzănești.

Scurt istoric al Școlii

[modificare | modificare sursă]

În anul 1899 școala avea o singură clasă, clasa I, în care au fost înscriși 48 de copii de vârste diferite, născuți din 1890 până în 1896, dovadă că scolarizarea acestora nu s-a făcut la timpul potrivit. Treptat au fost acoperite toate cele 4 clase, în anul școlar 1905-1906, când în clasa I s-au înscris 46 copii, din care au frecventat numai 15. Interesantă era situația la clasa a IV-a care avea un singur elev, care a reușit să promoveze. Primii învățători au fost I. Georgescu(1904-1905) și Dumitru Popescu.

Căminele culturale aveau să joace un anumit rol în viața spirituală a satelor din acestă comună atât în perioada interbelică, cât și în anji comunismului. Căminul Cultural Pielea (Teleormanu) s-a înființat la 20 octombrie 1935 din inițiativa învățătorului Constantin Gh. Ioan. S-au pus și bazele unei biblioteci comunale, cu 350 volume.

Orientarea religioasă a majorității locuitorilor este de Creștini Ortodoxi.

Biserica Mârzănești

[modificare | modificare sursă]

Construcția bisericii cu hramul Sfântul Dumitru și Sfânta Paraschiva din Mârzănești a început în 1923 și a durat 7 ani. S-a făcut din fonduri donate de locuitori în frunte cu Ecaterina și Dumitru Dumitriu, proprietarii moșiei din sat. Nu avem informații certe unde a fost biserica anterioară, construită din lemn. Este posibil să fi fost mai sus, acolo unde se află cimitirul. La sfințirea actualei, în 1930, printre săteni circula știrea că satul Mârzănești, cu istorie veche, și-a luat numele de la Mârzea Dogaru, care în secolul al XVII-lea a strâns bani pentru construcția bisericii. De aici deducem că satul a avut biserică încă din secolul al XVII-lea. Biserica din Mârzănești este în formă de cruce cu o turlă pe acoperi și încă o sfântă cruce în partea de răsărit, tot pe acoperiș. Pictura respectă stilul bizantin în tempera. În fată sunt zugrăviți Sf. Dumitru, Sf. Parascheva și Sf. Nicolae. Pridvorul era susținut de șase stâlpi de ciment, legați între ei de vergele metalice.




Componența etnică a comunei Mârzănești

     Români (87,47%)

     Romi (1,94%)

     Alte etnii (10,59%)



Componența confesională a comunei Mârzănești

     Ortodocși (85,28%)

     Creștini după evanghelie (2%)

     Alte religii (1,81%)

     Necunoscută (10,91%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mârzănești se ridică la 3.200 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.885 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,47%), cu o minoritate de romi (1,94%).[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,28%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (2%), iar pentru 10,91% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Mârzănești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Liviu-Adrian Mazilu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat7       
Partidul Național Liberal6       

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
  • Ansamblul bisericii "Adormirea Maicii Domnului", sat CERNETU. Datare: 1832
  • Biserică, sat CERNETU. Datare: 1832
  • Turn clopotniță, sat CERNETU. Datare: 1832
  • Gheorghe Popa: Monografia comunei Mârzănești