Calc (lingvistică)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Calcul lingvistic este un procedeu mixt (intern și extern) de îmbogățire a unei limbi, mai ales în domeniul lexicului și al frazeologiei, care constă în imitarea structurii unui cuvânt sau a unei sintagme din altă limbă.

Calcul lexical[modificare | modificare sursă]

Acest tip de calc are două subtipuri:

  • Calcul de structură semantică (pe scurt calcul semantic) constă în atribuirea de sensuri noi unui cuvânt deja existent în limbă, sub influența sensurilor unui cuvânt străin. De exemplu cuvântul cerc a preluat sensuri figurate de la cercle din limba franceză, printre care „grup de oameni legați între ei prin interese comune ori prin legături de rudenie sau de prietenie”.[1]
  • Prin calcul de structură morfematică se imită organizarea internă a unui cuvânt străin, de obicei derivat sau compus, folosindu-se elemente autohtone. De exemplu, verbul românesc a întrevedea[2] este format din elementele autohtone între + vedea, după modelul verbului entrevoir din franceză. Unele calcuri lexicale pot fi numite internaționale. Astfel, cuvântul german Übermensch,[2] creat de filosoful german Friedrich Nietzsche, a dat în română supraom, în franceză surhomme, în italiană suprauomo, în engleză superman, în rusă сверхчеловек etc.

Calcul frazeologic[modificare | modificare sursă]

Acest tip de calc constă în a imita o sintagmă străină. Și acesta poate fi internațional, ca în cazul sintagmei franceze tour d'ivoire[2] devenită unitate frazeologică, creată de criticul literar Charles Augustin Sainte-Beuve în legătură cu scriitorul Alfred de Vigny. De la aceasta a rezultat rom. turn de fildeș, engl. ivory tower, ital. torre d'avorio, rus. башня из слоновой кости, maghiară elefántcsonttorony etc.

Calcul lexico-frazeologic[modificare | modificare sursă]

Acest tip de calc combinat se găsește, de exemplu, în expresia a face anticameră[2] < fr. faire antichambre, unde sunt calchiate cuvântul anticameră < fr. antichambre (calc lexical) și întreaga expresie (calc frazeologic).

Calcul gramatical[modificare | modificare sursă]

Un exemplu de calc morfologic este verbul românesc a se teme,[2] de origine latină, limbă în care era verb activ, devenit reflexiv sub influența lui bojati sę din limba slavă veche.

Calcul sintactic este mai rar. Unii scriitori români influențați de franceză au creat calcuri sintactice care nu s-au generalizat: El locuiește un măreț palat de vară (Vasile Alecsandri),[2] după fr. habiter un palais, vs. a locui într-un palat, conform normelor limbii standard actuale.

Calcul lexico-gramatical[modificare | modificare sursă]

Prin acest tip de calc au apărut, în română, de exemplu adjective provenite din verbe la gerunziu, sub influența unor adjective verbale provenite din participiul prezent francez: crescând(ă)[2] < croissant(e), sau suferind(ă),[2] folosit ca substantiv < souffrant(e).

Calcul substitutiv[modificare | modificare sursă]

Acest tip de calc care înlocuiește o expresie sau un cuvânt din limba română, prin echivalente preluate dintr-o limbă străină, s-a răspândit în Basarabia din cauza predominanței limbii ruse (de exemplu în expresia a atîrna de... în loc de a depinde de...) și, din 1991 încoace, în România odată cu înmulțirea traducerilor de lucrări străine (de exemplu prin folosirea exonimului Valahia pentru Țara Românească[3] sau Valahi pentru Români înainte de 1859, conform tradiției din istoriografia străină care folosește cuvintele Wallachians, Walachen, Valaques ș.a.m.d.[4]). Calcul substitutiv nu îmbogățește o limbă, ci o modifică.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dexonline (accesat la 23 decembrie 2009).
  2. ^ a b c d e f g h Exemplu din Theodor Hristea, Calcul lingvistic ca procedeu de îmbogățire a vocabularului, în Constantin Dominte, Introducere în teoria lingvistică. Antologie pentru Seminarul de Teorie a Limbii (accesat la 23 decembrie 2009).
  3. ^ Înainte de 1990, în România nu s-a folosit niciodată Valahia ; apărea cel mult cuvântul Vlahia în expresia istorică Metropolia Ungro-Vlahiei care este de fapt traducerea unei titulaturi din limba slavonă.
  4. ^ Dicționarul Enciclopedic (vol. VII, ISBN 978-973-45-0578-4, pag. 313) acceptă cuvântul Valah numai pentru faza geologică Valahică iar Valahia doar ca denumire dată de străini Țării Românești și uneori și Moldovei; DEX-ul definește Valahi ca nume dat în evul mediu românilor din stânga și din dreapta Dunării de către alte popoare și Valahia ca denumire dată de străini Țării Românești ([1]).