Blockchain

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Parte a seriei despre
Criptomonede
BTC Logo.svg
Tehnologie

BlockchainRegistru distributivContract smartSchimb atomicFuncție hash criptograficăForkGraf aciclic orientat

Mecanisme de consens

Proof-of-workProof-of-stakeProof-of-spaceProof-of-authority

Monede principale

BitcoinEthereumRippleBitcoin CashEOSLitecoinCardanoStellarIOTATRON

Concepte

Initial coin offeringMonedă digitală
Problema dublei cheltuieliGuvernare electronică

Vezi și

Istoria monedei bitcoin
Legalitatea monedei bitcoin după țară sau teritoriu

editează
Formarea unui lanț de tip blockchain. Lanțul principal (negru) este format din cea mai lungă serie de blocuri ce pornește din blocul "geneză" (verde). Blocuri orfane (violet) există în afara lanțului principal.
Diagramă ce reprezintă structurile de date din rețeaua Bitcoin

Un blockchain[1][2][3] este o listă de înregistrări (sau date) în continuă creștere, numite blocuri, care sunt legate și securizate cu ajutorul criptografiei.[4] Ca structură de date, un blockchain este o listă simplu înlănțuită, în care legăturile între elemente se fac prin hash. Astfel, fiecare bloc conține de obicei o legătură către un bloc anterior (un hash al blocului anterior), un timestamp și datele tranzacției.[5] Prin design, blockchainurile sunt rezistente la modificarea datelor. Blockchainul este „un registru transparent și distribuit care poate înregistra tranzacții între două părți în mod eficient, verificabil și permanent”.[6] Pentru a fi folosit ca registru distribuit, un blockchain este de obicei administrat de o rețea colectivă de tip peer-to-peer, ce aderă la un protocol pentru validarea noilor blocuri. Odată înregistrate, datele din orice bloc de date nu mai pot fi modificate retroactiv fără alterarea blocurilor care urmează, ceea ce necesită acordul majoritar al participanților din rețea.

Blockchainurile sunt securizate prin design și sunt un exemplu de sistem de calcul distribuit cu toleranță ridicată de tip bizantin (toleranță la atacatori sau la calculatoare necooperante). Problema consensului descentralizat a fost prin urmare rezolvată cu ajutorul tehnologiei blockchain.[7] Acest lucru face ca tehnologia blockchain să fie adecvată pentru înregistrarea de evenimente, dosare medicale[8][9] precum și înregistrarea altor activități de management cum ar fi gestionarea identității,[10][11][12] procesarea tranzacțiilor, documentarea provenienței, urmărirea traseului comercial al produselor alimentare[13] sau sisteme de votare.[14]

Primul blockchain a fost conceptualizat în anul 2008 de o persoană anonimă care s-a identificat cu numele de Satoshi Nakamoto. În 2009 a fost pus în aplicare în criptomoneda bitcoin, unde servește ca registru public și descentralizat pentru toate tranzacțiile.[1] Inventarea tehnologiei blockchain a făcut ca bitcoin să devină prima monedă digitală care a rezolvat problema dublei cheltuieli fără să se folosească de o autoritate centrală de încredere sau de servere centrale. Designul monedei Bitcoin a fost sursă de inspirație pentru multe alte aplicații.[1][3]

Structura[modificare | modificare sursă]

Panou de discuție despre blockchain la prima conferință IEEE Computer Society TechIgnite.

Un blockchain este o „carte contabilă” (în engleză ledger) descentralizată, distribuită și publică, formată dintr-o listă de blocuri înlănțuite. Blockchainul este folosit pentru a înregistra tranzacțiile distribuit (pe mai multe calculatoare), iar înregistrările nu pot fi modificate retroactiv fără alterarea blocurilor ulterioare.[1][15] O bază de date de tip blockchain este gestionată autonom, folosind o rețea peer-to-peer și un server de timestamping distribuit. Aceste servere sunt gestionate prin colaborare în masă, dirijată de interese colective.[16] Rezultatul este un sistem de tranzacții robust, unde incertitudinea participanților privind securitatea datelor este marginală. Utilizarea unui blockchain elimină posibilitatea de copiere/clonare a activelor digitale. Printr-un blockchain se asigură astfel faptul că fiecare unitate de valoare a fost transferată doar o singură dată, rezolvând astfel problema dublei cheltuieli. Blockchainurile au fost descrise ca fiind protocoale de schimb de valoare.[17] Aceste schimburi de valoare pe bază de blockchain pot fi finalizate mai repede, mai sigur și mai ieftin față de sistemele tradiționale.[18] Un blockchain poate fi folosit pentru a atribui titluri de proprietate, deoarece acesta oferă o înregistrare permanentă care obligă acceptarea contractului.[1]

Blocurile[modificare | modificare sursă]

Blocurile dețin seturi de tranzacții care sunt indexate și codificate într-o structură specială de date numită arbore Merkle.[1] Fiecare bloc include hash-ul criptografic al blocului anterior din blockchain, prin care se leagă astfel cele două blocuri, formând un lanț.[1] Verificarea repetată a integrității blocurilor precedente poate fi făcută până la începutul lanțului, la „blocul geneză”.[19] Uneori, în paralel cu lanțul principal, pot apărea lanțuri secundare printr-un proces cu numele de „forking”. Blocurile din lanțurile secundare sunt numite „blocuri orfane”.[19]

Calculatoarele care mențin baza de date de tip blockchain (numite și noduri de rețea) pot avea diferite versiuni istorice ale bazei de date (e.g. nu toate sunt actualizate până la ultimele tranzacții). Fiecare versiune istorică are un „număr de versiune”, iar calculatoarele păstrează doar versiunea cea mai recentă pe care au primit-o până atunci de la celelalte calculatoare. Ori de câte ori un calculator primește o versiune mai recentă (de obicei, versiunea anterioară cu un singur bloc nou adăugat), baza de date proprie se actualizează și apoi se retransmite celorlalte calculatoare din rețea. Blockchainurile sunt de obicei construite pentru a adăuga blocuri noi peste cele vechi – existența stimulentelor în a lucra la extinderea cu blocuri noi, decât la suprascrierea blocurilor vechi, face ca probabilitatea înlocuirii unui bloc nou adăugat cu altul să scadă exponențial de-a lungul timpului.[20][1] De exemplu, într-un blockchain ce folosește un sistem de tip proof-of-work, lanțul care are „timpul de lucru” cel mai mare este întotdeauna considerat valid de rețea. Există o serie de metode care pot fi utilizate pentru a demonstra un nivel suficient de calcul. Într-un blockchain, calculul se efectuează în mod redundant în comparație cu sistemele tradiționale de calcul, care funcționează în mod segregat și paralel.[21]

Timpul de bloc[modificare | modificare sursă]

„Timpul de bloc” este timpul mediu necesar pentru a genera un nou bloc în blockchain.[22] Unele rețele de tip blockchain construiesc blocuri noi la fiecare cinci secunde.[23] Când un bloc este creat, acesta devine „verificabil” de către celelalte calculatoare din rețea. Pentru criptomonezi, publicarea blocului este momentul când tranzacția are loc în practică – așadar, o perioadă mai scurtă de timp de bloc înseamnă tranzacții mai rapide. Timpul de bloc pentru Ethereum este setat între 14 și 15 secunde, în timp ce pentru Bitcoin este de 10 minute.[24]

Descentralizare[modificare | modificare sursă]

Prin stocarea datelor într-o rețea peer-to-peer, arhitectura blockchain elimină o serie de riscuri care vin atunci când datele sunt organizate la nivel central.

Arhitecturile peer-to-peer precum blockchainurile nu au puncte centrale de vulnerabilitate pe care hackerii le-ar putea exploata; de asemenea, nu au niciun punct critic central – adică nu există niciun calculator „important” a cărui defectare ar cauza întreruperea rețelei. Metodele blockchain de securitate includ utilizarea de criptografie cu chei publice. O „cheie publică” este un șir lung de caractere aleatorii și reprezintă o adresă pe blockchain care înregistrează valoarea tokenurilor trimise prin rețea la acea adresă. O „cheie privată” este ca o parolă, care oferă proprietarului accesul la activele sale digitale sau mijloacele de a interacționa cu diferite aplicații care sunt construite peste blockchainuri. Datele stocate pe blockchain sunt considerate, în general, incoruptibile.[1] În timp ce bazele de date centralizate sunt mult mai ușor de controlat, modificarea și manipularea datelor este posibilă și ușor de realizat. Prin descentralizarea datelor dintr-o „carte contabilă”, blockchainurile publice oferă transparență pentru toți cei implicați.[25]

Fiecare nod (calculator) într-un sistem descentralizat deține o copie a blockchainului. Calitatea datelor este menținută prin replicarea masivă a acestora și prin necesitatea rezolvării de puzzle-uri matematice (proof-of-work) pentru validarea tranzacțiilor.[7] Nu există o copie „oficială” centralizată și niciun utilizator nu este „mai de încredere” decât altul. Tranzacțiile sunt publicate pe rețea folosind un software specializat. Mesajele sunt livrate în funcție de cât de repede pot comunica nodurile între ele. Nodurile care minează validează tranzacțiile,[19] le adăugă la un bloc și apoi publică acest bloc când este finalizat la alte noduri. Blockchainurile folosesc diverse scheme de consens precum proof-of-work sau proof of stake.[19] Creșterea dimensiunii blockchainului este însoțită de riscul de centralizare, deoarece doar puține computere și utilizatori vor avea resursele necesare pentru a procesa cantitățile mari de date.[26]

Permisiuni[modificare | modificare sursă]

Marele avantaj al unui blockchain public, deschis, fără permisiuni este că nu este necesar controlul accesului pentru a evita utilizatorii cu intenții rele.[20] Acest lucru înseamnă că diverse aplicații pot fi adăugate la rețea fără aprobarea sau încrederea altor utilizatori, folosind blockchainul ca protocol de transport.[20] In cazul Bitcoin și al altor criptomonede, evitarea controlului de acces este posibilă prin solicitarea „dovezii de lucru”, proof-of-work. Mai exact, calculatoarele trebuie să rezolve puzzle-uri matematice pentru a valida tranzacțiile. În cazul bitcoin, acesta folosește puzzle-uri Hashcash. Acestea au fost create de către Adam Back în anii 1990, dar ideea originală a fost propusă pentru prima dată de Cynthia Dwork și Moni Naor într-un articol din 1992. [27]

Utilizări[modificare | modificare sursă]

Utilizarea primară a tehnologiei blockchain în ziua de astăzi este ca registru distribuit pentru criptomonede precum bitcoin.[65] În timp ce câteva bănci centrale din anumite țări cum ar fi India, China, Hong Kong, Statele Unite ale Americii, Suedia, Singapore, Africa de Sud și Marea Britanie studiază emiterea de criptomonede, nu au făcut asta până în momentul de față (Decembrie 2016).[65]

Deși este o tehnologie în fază incipientă, blockchain-ul ar putea fi folosit la următoarele utilizări: managementul istoricului medical,[28] verificarea identității,[29] combaterea problemelor legate de contaminarea alimentelor[30], înregistrarea documentelor de proprietate și astfel prevenirea eventualelor fraude [31][32] sau securitatea procesului electoral.[33]

Utilizări generale[modificare | modificare sursă]

Tehnologia Blockchain are un potențial uriaș de a transforma modele de afaceri pe termen lung. Tehnologia blockchain este mai degrabă o tehnologie „fundamentală” — cu potențial de a crea noi baze pentru sistemele economice și sociale globale — decât o tehnologie disruptivă, care „atacă modelele de afaceri tradiționale printr-un cost mai scăzut în soluție”.[6] Chiar și așa, există câteva produse care s-au „maturizat” de la stadiul de concept până la sfârșitul anului 2016.[34] Utilizarea tehnologiei blockchain promite să aducă îmbunătățiri semnificative la lanțurile de aprovizionare globale, tranzacții financiare, registrele activelor și rețele sociale descentralizate.[6]

Există totodată și observatori care rămân sceptici. Steve Wilson, de la "Constellation Research", consideră că tehnologia a fost exagerată prin așteptări nerealiste.[35] Pentru a atenua riscul, companiile sunt reticente în a plasa tehnologia blockchain la baza structurii lor de afaceri.[36]

Blockchain-urile pot ajuta întreprinderile să utilizeze metode noi de prelucrare a tranzacțiilor digitale.[37] Exemplele includ sisteme de plată și monede digitale, facilitând crowdfunding (vânzarea unei active către un număr mare de persoane), sau implementarea piețelor de predicție — piețe în care tranzacțiile se bazează pe evenimente în viitor — și instrumentelor de guvernare, e.g. consiliu de administrație care rulează pe blockchain.[38]

Într-un contract sau tranzacție, tehnologia blockchain elimină nevoia de a avea un trust service provider — i.e. entitate care verifică identitatea și acțiunile părților — și se prezice că asta ar rezulta în mai puțin capital blocat in dispute. Blockchain-urile au potențialul de a reduce riscul sistemic și frauda financiară prin automatizarea proceselor care anterior erau consumatoare de timp și resurse umane, cum ar fi cele implicate în întemeierea unei afaceri.[39] În teorie, ar fi posibilă automatizarea unor procese precum colectarea impozitelor, efectuarea unui transfer de proprietate și managementul riscurilor.

Fiind un registru distribuit, blockchain-ul reduce costurile implicate în verificarea tranzacțiilor, precum și eliminarea necesității unei "părți terțe de încredere", cum ar fi băncile, pentru a finaliza tranzacțiile.[40] Deși a oferit inițial soluții în domeniul financiar, tehnologia blockchain se extinde în alte domenii și activități, precum aplicații descentralizate și organizații colaborative care elimină intermediari.[41]

Înregistrarea terenurilor[modificare | modificare sursă]

"Pământul este o resursă financiară. Dacă oamenii pot dovedi că îl dețin, ei îl pot pune ca garanție pentru împrumuturi."

New York Observer[42]

Tehnologia blockchain poate fi folosită pentru înregistrarea terenurilor și tranzacțiile cu acestea. Scheme pilot precum cele de la Registrul Suedez de Înregistrare al Pământurilor demonstrează eficiența tehnologiei blockchain în accelerarea vânzării de terenuri.[43] Republica Georgia construiește de asemenea un registru de proprietate pe bază de blockchain.[44]

Guvernul din India se luptă cu frauda de terenuri cu ajutorul unui sistem blockchain.[45] Andhra Pradesh a devenit primul stat din India care să adopte tehnologie blockchain în guvern.[46] Pentru aceasta, guvernul a anunțat crearea unui centru de tehnologie blockchain în Visakhapatnam, care să fie susținut de companii tehnologice precum Apla, Phoenix și Oasis Grace.[47]

În Octombrie 2017, una dintre primele tranzacții imobiliare internaționale a fost finalizată cu succes folosind un smart contract pe bază de blockchain.[48] În 2018 va fi realizat în Rusia un experiment cu privire la utilizarea de tehnologie blockchain pentru a monitoriza fiabilitatea datelor din "Registrul de Stat Unificat al Imobilelor" de pe teritoriul Moscovei.[49]

Firmele de contabilitate[modificare | modificare sursă]

Cele patru mari firme de contabilitate din lume (Ernst & Young, KPMG, Delloite și PwC) testează tehnologiile blockchain în diferite formate. Ernst & Young a oferit portofele electronice pentru toți anagajații din Elveția[50], a instalat un ATM bitcoin în biroul lor din Elveția, și acceptă bitcoin ca metodă de plată pentru toate programele de servicii de consultanță.[51] Marcel Stalder, CEO al Ernst & Young Elveția, a declarat că "nu vrem doar să vorbim despre digitalizare, ci să sprijinim în mod activ acest proces, împreună cu angajații și clienții noștri. Pentru noi este important ca toată lumea să se familiarizeze cu aceste procese și să se pregătească pentru revoluția digitală ce urmează să aibă loc în lumea afacerilor prin intermediul blockchain-urilor, a contractelor inteligente și a monedelor digitale."[51] PwC, Deloitte și KPMG au luat o cale diferită de Ernst & Young, testând blockchain-uri private.[51]

Contracte smart[modificare | modificare sursă]

Contractele smart (din eng. "contracte inteligente") pe bază de blockchain sunt contracte care pot fi parțial sau complet executate fără interacțiune umană.[52] Una din aplicațiile principale ale unui contract smart este automatizarea unui cont de garanție (eng. "escrow"). FMI consideră că contractele smart pe bază de blockchain pot reduce expunerea la risc și pot optimiza utilizarea de contracte în general.[53] Principala problemă în momentul de față a contractelor smart este statutul lor juridic, din cauza neutilizării acestora pe scară largă.[53]

Unele implementări de blockchain ar putea permite codificarea contractelor care se vor executa atunci când sunt îndeplinite anumite condiții. Un contract smart ar fi activat prin instrucțiuni de programare extensibile, care definesc și execută un acord.[54] De exemplu, Ethereum Solidity este un proiect blockchain open-source care a fost construit special pentru a crea un limbaj de programare Turing-complete, ce are capacitatea de a pune în aplicare astfel de contracte.[55]

Organizații non-profit[modificare | modificare sursă]

  • Un proiect din partea Fundației Bill & Melinda Gates își propune să utilizeze tehnologia blockchain pentru a ajuta cele două miliarde de oameni din întreaga lume care nu dispun momentan de conturi bancare.[56][57]
  • Proiectul "Buiding Blocks" al Programului Alimentar Mondial (WFP) de la ONU își propune să folosească tehnologia blockchain pentru a face operațiunile de transfer de bani mai rapide, ieftine și sigure. Acest proiect a început într-un stadiu pilot în Pakistan în Ianuarie 2017, și va continua pe tot parcursul primăverii.[58][59]
  • Publiq este o platformă pentru scriitori fondată în 2017, ce are ca scop utilizarea tehnologiei blockchain pentru garantarea autenticității textelor, evitarea cenzurii și lupta împotriva știrilor false.[60][61]

Rețele descentralizate[modificare | modificare sursă]

  • Proiectul Backfeed dezvoltă un sistem distribuit de guvernanță pentru aplicații pe bază de blockchain, care permite creare colaborativă de aplicații și distribuire de valoare în rețele de oameni ce apar spontan.[62][63]
  • Proiectul Alexandria este o librărie digitală descentralizată pe bază de blockchain.[64][65]

Bănci[modificare | modificare sursă]

Omul de afaceri Don Tapscott a efectuat un proiect de cercetare de doi ani în care a explorat cum se poate folosi tehnologia blockchain pentru a transfera și stoca în siguranță "bani, titluri de proprietate, acte, muzică, artă, descoperiri științifice, proprietate intelectuală și chiar și voturi".[66] De asemenea, sectoare majore ale industriei financiare pun în aplicare registre distribuite pentru utilizare în sectorul bancar,[67][68][69] și în conformitate cu un studiu IBM din Septembrie 2016, acest lucru se produce mai repede decât era de așteptat.[70]

Băncile sunt interesate în tehnologia blockchain, deoarece are potențialul de a accelera sistemele de settlement/decontare din back office.[71] Bănci precum UBS deschid noi laboratoare de cercetare dedicate pentru această tehnologie, în scopul de a explora modul în care blockchain-ul poate fi folosit în domeniul serviciilor financiare pentru a crește eficiența și a reduce costurile.[72][73]

Rusia a finalizat oficial prima sa implementare de blockchain la nivel de guvern. Banca de stat Sberbank a anunțat pe 20 decembrie 2017 că începe un parteneriat cu Serviciul Federal Antimonopol (SFA) din Rusia să pună în aplicare o platformă de transfer și stocare a documentelor prin intermediul tehnologiei blockchain.[74]

Companiile Deloitte și ConsenSys au anunțat în 2016 planuri pentru a crea o bancă digital numită "Project ConsenSys".[75]

Un consorțiu elvețian ce include Swisscom, Banca Cantonală Zurich și Bursa Elvețiană testează un prototip pentru tranzacționarea activelor pe bază de blockchain folosind Ethereum.[76]

Alte companii financiare[modificare | modificare sursă]

Compania de plăți MasterCard a adăugat trei API-uri pe bază de blockchain pentru a fi utilizate atât la plăți între persoane fizice cât și între afaceri.[77]

CLS Grup a declarat că folosește tehnologia blockchain pentru a extinde numărul de tranzacții comerciale pe care le poate efectua.[36]

Companiile VIZA,[78] Mastercard,[79] Unionpay și SWIFT[80] și-au anunțat planurile pentru dezvoltarea și utilizarea a tehnologiei blockchain.

Alte utilizări[modificare | modificare sursă]

Tehnologia blockchain poate fi utilizată pentru a crea un registru permanent, public și transparent pentru stocarea datelor privind diverse vânzări, stocarea proprietății intelectuale prin înregistrarea drepturilor de autor,[81] urmărirea utilizării conținutului digital și efectuarea de plăți pentru autorii acestui conținut digital. Exemple includ sisteme în care utilizatorii de WiFi plătesc pentru serviciul oferit[82][83] sau muzicieni care primesc automat micro-plăți de fiecare dată când o melodie de-a lor este ascultată.[84][85] În 2017, IBM a încheiat un parteneriat cu ASCAP și PRS for Music pentru a crea un sistem de distribuție de muzică pe bază de blockchain.[86]

Kodak a anunțat în 2018 că intenționează să lanseze o criptomonedă digitală pentru înregistrarea drepturilor de autor ale fotografilor.[87]

Tehnologia blockchain permite de asemenea noi modele de afaceri în industria de asigurări care nu erau inițial posibile, cum ar fi sisteme de asigurări peer-to-peer, asigurări parametrice (asigurare prin sume fixe stabilite anterior) și microasigurarea (pentru plăți mici).[37][88] Sisteme de economie colaborativă și Internet of Things sunt, de asemenea, preconizate să beneficieze de tehnologia blockchain, deoarece acestea sunt descentralizate și implică colaborare între utilizatori.[89] Blockchain-urile pot fi de asemenea folosite pentru securizarea sistemelor de votare electronică[90][91] pentru a elimina riscul ca serverele ce stochează voturile să fie hăck-uite. Blockchain-urile sunt utilizate și pentru managementul de dosare medicale în spitale, care crește interoperabilitatea, cât și pentru stocarea de date, publicarea de texte și identificarea originii artei digitale. Blockchain-urile ajută utilizatorii să exercite dreptul de proprietate asupra activelor unui joc pe calculator (active digitale), un exemplu în acest sens fiind Cryptokitties.[92]

Exemple de aplicații pe blockchain notabile și care nu reprezintă criptomonede includ:

  • The DAO ("Decentralized Autonomous Organisation") – un fond de investiții descentralizat de tip peer-to-peer cu scopul de a finanța alte afaceri sau ONG-uri.[93] În contrast cu alte fonduri de investiții existente, DAO nu aparținea de un anumit stat și nu avea un consiliu de administrație.[94] Investitorii DAO primeau token-uri de votare și investițiile fondului erau decise prin vot.
  • Steemit – un blog/site de social networking și o criptomonedă
  • Hyperledger – un efort de colaborare al Linux Foundation pentru a sprijini blockchain-urile pe bază de registre distribuite. Proiecte notabile în cadrul acestei inițiative includ Hyperledger Burrow (de Monax) și Hyperledger Fabric (de IBM)[95]
  • Counterparty – o platformă financiară open-source pentru crearea de aplicații financiare peer-to-peer pe blockchain-ul bitcoin.
  • Quorum – un blockchain privat al băncii JPMorgan Chase cu depozitare privată, folosit pentru smart contracts[96]
  • Bitnation – o țară/națiune voluntară descentralizată fără frontiere, care stabilește un set de contracte și legi, bazate pe smart contracts de tip Ethereum
  • Tezos – un sistem descentralizat de votare.[55]:94

Reviste științifice[modificare | modificare sursă]

În luna septembrie 2015 a fost lansat Ledger, prima revistă academică de cercetare dedicată criptomonedelor și tehnologiei blockchain. Versiunea inaugurală a fost publicată în Decembrie 2016.[97][98] Revista acoperă aspecte legate de matematică, informatică, inginerie, drept, economie și filosofie legate de monede digitale precum bitcoin.[99][100] De asemenea, revista încurajează autorii să semneze în mod digital un fișier hash al documentelor depuse, care va fi apoi înregistrat pe blockchain-ul bitcoin. Autorii sunt rugați de asemenea să includă o adresă personală de bitcoin în prima pagină a articolelor depuse.[101]

Previziuni[modificare | modificare sursă]

Un raport al Forumului Economic Mondial din luna Septembrie 2015, a prezis că, până în 2025, zece la suta din PIB-ul global ar putea fi stocat pe tehnologia blockchain.[102][103] La inceputul anului 2017, profesorii Marco Iansiti și Karim R. Lakhani de la Harvard Business School au spus că blockchain nu este o tehnologie disruptivă, care subminează modele de afaceri existente prin reducerea costurilor, ci este o tehnologie fundamentală care "are potențialul de a crea noi baze pentru sisteme economice și sociale". Aceștia au mai prezis că, în timp ce inovațiile fundamentale pot avea un impact enorm, "vor trece zeci de ani pentru ca tehnologii fundamentale precum blockchain să pătrundă în infrastructura economică și socială."[6]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h i Economist Staff (). „Blockchains: The great chain of being sure about things”. The Economist. Accesat în . The technology behind bitcoin lets people who do not know or trust each other build a dependable ledger. This has implications far beyond the crypto currency. 
  2. ^ Morris, David Z. (). „Leaderless, Blockchain-Based Venture Capital Fund Raises $100 Million, And Counting”. Fortune. Accesat în . 
  3. ^ a b Popper, Nathan (). „A Venture Fund With Plenty of Virtual Capital, but No Capitalist”. New York Times. Accesat în . 
  4. ^ Narayanan, Arvind; Bonneau, Joseph; Felten, Edward; Miller, Andrew; Goldfeder, Steven (). Bitcoin and cryptocurrency technologies: a comprehensive introduction. Princeton: Princeton University Press. ISBN 978-0-691-17169-2. 
  5. ^ „Blockchain”. Investopedia. Accesat în . Based on the Bitcoin protocol, the blockchain database is shared by all nodes participating in a system. 
  6. ^ a b c d Iansiti, Marco; Lakhani, Karim R. (). „The Truth About Blockchain”. Harvard Business Review. Harvard University. Accesat în . The technology at the heart of bitcoin and other virtual currencies, blockchain is an open, distributed ledger that can record transactions between two parties efficiently and in a verifiable and permanent way. 
  7. ^ a b Raval, Siraj (). „What Is a Decentralized Application?”. Decentralized Applications: Harnessing Bitcoin's Blockchain Technology. O'Reilly Media, Inc. pp. 12. ISBN 978-1-4919-2452-5. OCLC 968277125. Accesat în . 
  8. ^ Yuan, Ben; Lin, Wendy; McDonnell, Colin. „Blockchains and electronic health records” (PDF). 
  9. ^ Ekblaw, Ariel; Azaria, Asaf (). „MedRec: Medical Data Management on the Blockchain”. 
  10. ^ Yurcan, Bryan (). „How Blockchain Fits into the Future of Digital Identity”. SourceMedia. 
  11. ^ Prisco, Giulio (). „Microsoft Building Open Blockchain-Based Identity System With Blockstack, ConsenSys”. BTC Media LLC. 
  12. ^ Prisco, Giulio (). „Department of Homeland Security Awards Blockchain Tech Development Grants for Identity Management and Privacy Protection”. BTC Media LLC. 
  13. ^ Browne, Ryan (). „IBM partners with Nestle, Unilever and other food giants to trace food contamination with blockchain”. CNBC. 
  14. ^ „Blockchain Technology in Online Voting”. followmyvote.com. Accesat în . 
  15. ^ Armstrong, Stephen (). „Move over Bitcoin, the blockchain is only just getting started”. Wired. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  16. ^ Tapscott, Don; Tapscott, Alex (). „Here's Why Blockchains Will Change the World”. Fortune. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  17. ^ Bheemaiah, Kariappa (). „Block Chain 2.0: The Renaissance of Money”. Wired. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  18. ^ Tucci, Michele (). „Can blockchain help the cards and payments industry?”. Tech in Asia. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  19. ^ a b c d Bhaskar, Nirupama Devi; Chuen, David Lee Kuo (). „3 – Bitcoin Mining Technology”. În Cheun, David Lee Kuo. Handbook of Digital Currency: Bitcoin, Innovation, Financial Instruments, and Big DataNecesită abonament cu plată. Academic Press. pp. 47–51. ISBN 978-0-12-802117-0. Arhivat din originalul de la . Accesat în – via ScienceDirect. 
  20. ^ a b c Antonopoulos, Andreas (). „Bitcoin security model: trust by computation”. Radar. O'Reilly. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  21. ^ „Permissioned Blockchains”. Explainer. Monax. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  22. ^ Muhammad Ghayas. „What does "Block Time" mean in cryptocurrency?”. Quora. Accesat în . 
  23. ^ Redman, Jamie (). „Disney Reveals Dragonchain, an Interoperable Ledger”. Bitcoin.com. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  24. ^ Antonio Madeira (). „Why is Ethereum different to Bitcoin?”. CryptoCompare. Arhivat din originalul de la . 
  25. ^ „How Blockchain Technology Can Change The Way Modern Businesses Work”. Eyerys. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  26. ^ Gervais, Arthur; Karame, Ghassan O.; Capkun, Vedran; Capkun, Srdjan. „Is Bitcoin a Decentralized Currency?”. InfoQ. InfoQ & IEEE computer society. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  27. ^ Cynthia Dwork and Moni Naor. „Pricing via Processing or Combatting Junk Mail” (PDF). Accesat în . 
  28. ^ Ariel Ekblaw; Asaf Azaria. „MedRec: Medical Data Management on the Blockchain”. Accesat în . 
  29. ^ „How Blockchain Fits into the Future of Digital Identity”. 
  30. ^ „IBM taps blockchain to combat food contamination in global supply chain”. 
  31. ^ „African Startups to Leverage Blockchain Technology in Tackling Land Fraud”. 
  32. ^ Vlad Mercori. „Trei promisiuni și cinci mituri ale Bitcoinului”. 
  33. ^ Ben Miller. „Can Blockchain Bring Voting Online?”. Accesat în . 
  34. ^ Ovenden, James. „Blockchain Top Trends In 2017”. The Innovation Enterprise. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  35. ^ Wilson, Steve (). „Blockchain: Almost Everything You Read Is Wrong”. Constellation Research Inc. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  36. ^ a b Katie Martin (). „CLS dips into blockchain to net new currencies”. Financial Times. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  37. ^ a b Wang, Kevin; Safavi, Ali (). „Blockchain is empowering the future of insurance”. Tech Crunch. AOL Inc. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  38. ^ „New Ethereum Blockchain Consortium Could Run on Experimental Tech – CoinDesk”. . Arhivat din originalul de la . 
  39. ^ Prisco, Giulio (). „Delaware Blockchain Initiative to Streamline Record-Keeping for Private Companies”. Bitcoin Magazine. BTC Inc. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  40. ^ Catalini, Christian; Gans, Joshua S. (). „Some Simple Economics of the Blockchain”. SSRN Electronic Journal. doi:10.2139/ssrn.2874598. SSRN 2874598Accesibil gratuit. 
  41. ^ De Filippi, Primavera. From competition to cooperation. TEDxCambridge. Există o versiune arhivată la 10 martie 2016. https://www.youtube.com/watch?v=aYOPcHRO3tc. 
  42. ^ Dale, Brady (). „Three Small Economies Where Land Title Could Use Blockchain to Leapfrog the US”. New York Observer. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  43. ^ Chavez-Dreyfuss, Gertrude (). „Sweden tests blockchain technology for land registry”. Reuters. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  44. ^ Shin, Laura (). „Republic Of Georgia To Pilot Land Titling On Blockchain With Economist Hernando De Soto, BitFury”. Forbes. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  45. ^ „Indian State Uses Blockchain Technology to Stop Land Ownership Fraud”. Arhivat din originalul de la . 
  46. ^ „AP govt becomes first state in India to adopt blockchain tech for governance”. The News Minute. . Accesat în . 
  47. ^ „Andhra to get Block Chain Technology Park”. The Hans India (în engleză). Accesat în . 
  48. ^ „Archived copy”. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  49. ^ Meyer, David (). „Russia experiments with using blockchain tech for land registry: Pilot project uses blockchain in Moscow”. ZDNet. Accesat în . 
  50. ^ Karin Kirchner (). „EY Switzerland to digitalize itself and become first advisory firm to accept Bitcoins for its services” (PDF) (Press release). Ernst & Young. Arhivat (PDF) din originalul de la . 
  51. ^ a b c Young, Joesph (). „Ernst & Young Is Going Bitcoin While PwC, Deloitte and KPMG Push Permissioned Blockchains”. CoinTelegraph.com. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  52. ^ Franco, Pedro (). Understanding Bitcoin: Cryptography, Engineering and Economics. John Wiley & Sons. p. 9. ISBN 978-1-119-01916-9. Arhivat din originalul de la . Accesat în – via Google Books. 
  53. ^ a b Virtual Currencies and Beyond: Initial Considerations (PDF). IMF Discussion Note. International Monetary Fund. . p. 23. ISBN 978-1-5135-5297-2. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în . 
  54. ^ Swan, Melanie (). Blockchain: Blueprint for a New Economy. O'Reilly Media, Inc. p. 16. ISBN 978-1-4919-2047-3. Arhivat din originalul de la . Accesat în – via Google Books. 
  55. ^ a b Tapscott, Don; Tapscott, Alex (). The Blockchain Revolution: How the Technology Behind Bitcoin is Changing Money, Business, and the World. ISBN 978-0-670-06997-2. 
  56. ^ „Level One Project”. Bill & Melinda Gates Foundation. Arhivat din originalul de la . 
  57. ^ Woyke, Elizabeth (). „How Blockchain Can Bring Financial Services to the Poor”. MIT Technology Review. 
  58. ^ „Building Blocks”. World Food Program. . Arhivat din originalul de la . 
  59. ^ „What is 'Blockchain' and How is it Connected to Fighting Hunger?”. World Food Programme. . 
  60. ^ „Tech Tent: Social giants get grilled”. BBC. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  61. ^ „Using blockchain to fight fake news is the most 2017 thing ever”. The Next Web. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  62. ^ „Backfeed”. Backfeed. Arhivat din originalul de la . 
  63. ^ Pazaitis, Alex (). „Blockchain and Value Systems in the Sharing Economy: The Illustrative Case of Backfeed” (PDF). Technology governance. Arhivat (PDF) din originalul de la . 
  64. ^ „Alexandria”. Alexandria. Arhivat din originalul de la . 
  65. ^ Porup, J. M. (). „Could Cyberwar Cause a Library of Alexandria Event?”. Vice. Arhivat din originalul de la . 
  66. ^ Tapscott, Don (). „The Impact of the Blockchain Goes Beyond Financial Services”. Harvard Business Review. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  67. ^ Epstein, Jim (). „Is Blockchain Technology a Trojan Horse Behind Wall Street's Walled Garden?”. Reason. Arhivat din originalul de la . Accesat în . mainstream misgivings about working with a system that's open for anyone to use. Many banks are partnering with companies building so-called private blockchains that mimic some aspects of Bitcoin's architecture except they're designed to be closed off and accessible only to chosen parties. ... [but some believe] that open and permission-less blockchains will ultimately prevail even in the banking sector simply because they're more efficient. 
  68. ^ Redrup, Yolanda (). „ANZ backs private blockchain, but won't go public”. Australia Financial Review. Arhivat din originalul de la . Accesat în . Blockchain networks can be either public or private. Public blockchains have many users and there are no controls over who can read, upload or delete the data and there are an unknown number of pseudonymous participants. In comparison, private blockchains also have multiple data sets, but there are controls in place over who can edit data and there are a known number of participants. 
  69. ^ Shah, Rakesh (). „How Can The Banking Sector Leverage Blockchain Technology?”. PostBox Communications. PostBox Communications Blog. Arhivat din originalul de la . Banks preferably have a notable interest in utilizing Blockchain Technology because it is a great source to avoid fraudulent transactions. Blockchain is considered hassle free, because of the extra level of security it offers. 
  70. ^ Kelly, Jemima (). „Banks adopting blockchain 'dramatically faster' than expected: IBM”. Reuters. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  71. ^ Arnold, Martin (). „IBM in blockchain project with China UnionPay”. Financial Times. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  72. ^ „UBS leads team of banks working on blockchain settlement system”. Reuters. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  73. ^ „Cryptocurrency Blockchain”. capgemini.com. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  74. ^ „First Government Blockchain Implementation For Russia”. Cointelegraph. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  75. ^ Allison, Ian (). „Deloitte to build Ethereum-based 'digital bank' with New York City's ConsenSys”. International Business Times. Arhivat din originalul de la . 
  76. ^ Andrew Quentson (11 September 2016). Swiss Industry Consortium to Use Ethereum's Blockchain Arhivat 11 September 2016 la Wayback Machine.. cryptocoins news. Retrieved 6 November 2016.
  77. ^ „MasterCard pushes ahead into blockchain tech”. Business Insider. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  78. ^ „World's Fastest Blockchain Tested in Australia”. Arhivat din originalul de la . 
  79. ^ „Mastercard Seeks Patent for Instant Blockchain Payments Processing”. Arhivat din originalul de la . 
  80. ^ „Swift Blockchain Success Sets Stage for Sibos”. Arhivat din originalul de la . 
  81. ^ Jean-Pierre Buntinx (). „Future Use Cases for Blockchain Technology: Copyright Registration”. bitcoin.com. Saint Bitts. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  82. ^ K. Kotobi, and S. G. Bilen, "Secure Blockchains for Dynamic Spectrum Access : A Decentralized Database in Moving Cognitive Radio Networks Enhances Security and User Access", IEEE Vehicular Technology Magazine , 2018.
  83. ^ K. Kotobi, and S. G. Bilen, "Blockchain-enabled spectrum access in cognitive radio networks", 2017 Wireless Telecommunications Symposium (WTS), 2017.
  84. ^ „Blockchain Could Be Music's Next Disruptor”. . Arhivat din originalul de la . 
  85. ^ Kastelein, Richard (). „The World's First DJ Mix That Pays Artists in Seconds Using Blockchain Technology”. Blockchain News. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  86. ^ „ASCAP, PRS and SACEM Join Forces for Blockchain Copyright System”. Music Business Worldwide. . Arhivat din originalul de la . 
  87. ^ „Kodak annonce une ICO et le lancement du KodakCoin”. CES 2018. . Arhivat din originalul de la . 
  88. ^ Gatteschi, Valentina; Lamberti, Fabrizio; Demartini, Claudio; Pranteda, Chiara; Santamaría, Víctor (). „Blockchain and Smart Contracts for Insurance: Is the Technology Mature Enough?”. Future Internet (în engleză). 10 (2): 20. doi:10.3390/fi10020020. Arhivat din originalul de la . 
  89. ^ „Blockchain reaction: Tech companies plan for critical mass” (PDF). Ernst & Young. p. 5. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în . 
  90. ^ „Online Voting Platform FAQ's”. Follow My Vote. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  91. ^ Chandra, Prabhul. „Reimagining Democracy: What if votes were a crypto-currency?”. democracywithoutborders.org. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  92. ^ „CryptoKitties craze slows down transactions on Ethereum”. . Arhivat din originalul de la . 
  93. ^ Waterss, Richard (). „Automated company raises equivalent of $120M in digital currency”. Financial Times. Accesat în . 
  94. ^ „The DAO of accrue: A new, automated investment fund has attracted stacks of digital money”. The Economist. . Accesat în . 
  95. ^ „IBM Blockchain based on Hyperledger Fabric from the Linux Foundation”. www.ibm.com (în engleză). . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  96. ^ „Why J.P. Morgan Chase Is Building a Blockchain on Ethereum”. Fortune. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  97. ^ Extance, Andy (). „The future of cryptocurrencies: Bitcoin and beyond”. Nature. 526 (7571): 21–23. doi:10.1038/526021a. ISSN 0028-0836. OCLC 421716612. Arhivat din originalul de la .  Parametru necunoscut |doi-access= ignorat (ajutor)
  98. ^ del Castillo, Michael (). „Ledger Publishes First Volume of Peer-Reviewed Blockchain Research”. CoinDesk. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  99. ^ „Ledger (eJournal / eMagazine, 2015)”. OCLC WorldCat. OCLC. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  100. ^ Hertig, Alyssa (). „Introducing Ledger, the First Bitcoin-Only Academic Journal”. Motherboard. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  101. ^ Rizun, Peter R.; Wilmer, Christopher E.; Burley, Richard Ford; Miller, Andrew (). „How to Write and Format an Article for Ledger” (PDF). Ledger. 1 (1): 1–12. doi:10.5195/LEDGER.2015.1. ISSN 2379-5980. OCLC 910895894. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în .  Parametru necunoscut |doi-broken-date= ignorat (ajutor) open access publication - free to read
  102. ^ Marr, Bernard. „How Blockchain Technology Could Change The World”. Forbes. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  103. ^ „Deep Shift: Technology Tipping Points and Societal Impact, Survey Report” (PDF). World Economic Forum. . p. 24. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în .