Balaur
Un balaur este, în mitologia românească, un animal fantastic de dimensiune uriașă, de multe ori are forma unui șarpe cu aripi, picioare și mai multe capete de șarpe (în general trei, șapte sau chiar douăsprezece), reprezentând o întruchipare a răului și este prezent în majoritatea basmelor românești. Tudor Pamfile identifică trei tipuri de balauri în mitologia românească [1]:
- de apă - cel care trăiește în fântâna satului și care este ucis de Busuioc sau de Sfântul Gheorghe.
- de uscat - trăiește prin prăpăstii prin "țara armenească" și făurește "piatra scumpă"
- de văzduh - alăturați norilor de furtună și controlați de câte un solomonar
În alte mitologii, poate fi asemănat cu dragonul european sau cu hidra din mitologia grecească. Etimologia cuvântului dacă o căutăm în limba greacă (drákon "cel ce te fixează cu privirea") ar defini o ființă imaginară un amestec de șarpe, crocodil și leu, o ființă cu unul sau mai multe capete, care scuipă foc.
Balaur în mitologia și cultura europeană
Istorisirile cu balauri sunt amintite deja în timpurile vechi a Mesopotamiei și Egiptului antic preluat de greci, iar ulterior de romani.
Unii fac legătura dintre balaur și animalele preistorice (dinozauri) ale căror oase au fost dezgropate cu o mare probabilitate și în lumea antică.
Mai târziu aceste figuri mitologice au fost folosite în scopuri politice și religioase de către preoții din Antichitate.
Etimologia numelui
Daca o cautam in limba greaca, etimologia cuvantului ( drakon "cel ce te fixeaza cu privirea" ) ar defini o fiinta imaginara, o combinatie intre sarpe, crocodil si leu, o fiinta cu unul sau mai multe capete care scuipa foc.
Caracteristici fizice
Balaurii sunt de mai multe feluri.Unii sunt monstruosi, au de la 2 pana la 9 capete fiecare cu cate o limba de foc, cu ghiare lungi si puternice si o coada pe masura monstruozitatii lor si uneori chiar si aripi.Unii dintre acestia aveau un aspect cu totul diferit.La acestia din urma, corpul este asemanator cu al serpilor.El este acoperit cu solzi rosii, verzui sau galbeni.Dupa alte povestiri balaurii ar fi fost pe jumatate oameni, jumatate sarpe cu solzi de peste.In Muntii Apuseni se crede ca are capul unui cal si corpul unui sarpe, iar in alte zone romanesti, are capul unui taur.
Aparitia balaurilor
Dupa cum afirma Elena Niculita-Voronca, poporul roman este de parere ca balaurul se face din sarpe, cu conditia ca timp de 7-12ani acesta sa nu fi fost vazut de nimeni si sa nu fi muscat pe nimeni.Atunci el este inzestrat cu picioare si aripi.Cand iese din padure, copacii se dau in laturi, iar balaurul se ridica in nori.Are capacitatea de a inghiti si un copil si are solzi de peste de marimea unei palme.
Legenda Sf. Gheorghe si balaurul
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
In multe icoane crestine Sf. Gheorghe este adeseori infatisat calare, infingandu-si sulita intr-un balaur, uneori facandu-si aparitia o tanara femeie, care urmareste de la mare distana sangerosul razboi.In interpretare obisnuita se spune ca balaurul sau dragonul il reprezinta atat pe Satana, cat si pe Imperiul Roman, femeia din fundal fiind nimeni alta decat Alexandra, sotia impratului Diocletian.Este spus ca aceasta legenda ar fi fost adusa pe taramurile europene de catre cruciati.Cea mai veche reprezentare a acestei scene este o icoana din Capadochia, de la inceptul secolului al XI-lea, iar cel mai vechi document care atesta aceasta confruntare apare intr-un text georgian din secolulul al XI-lea. Potrivit povestirii, un balaur, dragon sau crocodil isi facuse culcus deasupra izvorului ce oferea apa orasului Silene.Pentru a putea avea apa, persoanele din acea regiune l-au induplecat pe balaur oferindu-i mai intai cate o oaie si apoi cate o fecioara.Femeia ce urma sa fie sacrificata era aleasa prin tragere la sorti.Intr-o zi, destinul a decis sa fie jertfita o printesa.Chiar daca tatal ei a protestat, fata a fost adusa in fata balaurului, insa chiar atunci si-a facut aparitia Sf. Gheorghe.Acesta s-a aparat cu semnul crucii, a infruntat si a ucis lighioana, salvand-o astfel de la moarte.Uimiti de aceasta fapta, locuitorii din Silene au parasit credinta lor pagana si s-au convertit la crestinism.In povestirile romantice din Evul Mediu, sulita cu care Sf. Gheorghe a ucis balaurul purta numele de Ascalon, de la orasul Ashkelon din Levant.
Lupta dintre bine și rău
In mitologie sunt istorisiri cu lupte cu balauri ca de exemplu:
- Ninurta-care învinge un balaur veninos un amestec de leu și șarpe,
- Lupta lui Baal cu marea
- Lupta zeului hitit Teshup cu Illuyanka
- Marduk contra Tiamat
- Apollo contra Python
- Zeus contra Typhon
- Ra contra lui Apophis
- Heracle contra Hydrei
- Beowulf contra balaurului care scuipă foc
- Túrin contra Glaurung (Silmarillion)
- Siegfried contra Fafnir (Cântecul Nibelungilor)
- Thor contra Jormungandr (Ragnarök)
- Legenda Sfântului Gheorghe, care ucide balaurul
- Lupta raiului contra iadului
- Sfântul Ilie contra Satan
- Sfânta Vineri contra Jâdani
Note
- ^ Tudor Pamfile, Mitologie românească pag. 292 -294, ISBN 973-571-219-9
Surse
Legături externe
- Oameni și balauri – o întâlnire improbabilă?, 7 august 2011, Mihaela Stănescu, Descoperă
- Drachenkosmos.de: Multimediale und wissenschaftliche Präsentation mit ethnologischer Bildergalerie und Aufsätzen
- Deutsches Drachenmuseum in Furth
- Drachensagen
- Drachenlegenden der Schweiz
- Das Drachen-Bestiarium
- Lupta Sfântul Ilie contra Satuana
- Lupta Sfânta Vinerea contra Jâdani
- Omorârea „balaurului“ prin retraducere, 28 noiembrie 2009, Pr. Drd. Toader Ilie, Ziarul Lumina
- Balaurul
- Infatisarea balaurului
- Legenda Sf. Gheorghe si balaurul
| ||||||||||||||||||||||
