Mitologia românească

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cultura României
Arte

Literatura
Filosofia
Muzica
Artele vizuale

Tradiții

Bucătăria
Folclorul
Cultura populară
Mitologia
Superstiții
Spiritualitatea

Artiști

Actori
Compozitori
Pictori
Poeți
Scriitori

Monumente

Castele
Muzee
Clădiri religioase
Patrimoniu UNESCO

Românii au avut din toate timpurile, o multitudine de obiceiuri, basme și poeme referitoare la dragoste, credință, regi, prințese, și vrăjitoare. Etnologiști, poeții, scriitorii și istorici au încercat de secole să colecționeze și să păstreze basmele, poemele, baladele și au încercat să descrie cât mai bine posibil obiceiurile și tradițiile legate de diferite evenimente din an. Tradiții legate de perioade fixe din an sunt colindele - de Crăciun, sorcova - de Anul Nou sau mărțișorul, obicei legat de venirea primăverii sărbătorită pe 1 martie. Alte obiceiuri presupuse a avea origini pre-creștine, ca Paparuda, ritualul de evocare a ploii vara, sau teatrul folcloric cu măști sau Ursul și Capra din iarnă.

Probabil cel mai mare colecționar de basme din folclor a fost nuvelistul și povestitorul Ion Creangă, care, printr-un limbaj foarte pitoresc, a dat viața unor povești acum clasice ca Harap Alb sau Fata babei și fata moșului. De asemenea poetul Vasile Alecsandri a publicat cea mai de succes variantă a baladei Miorița, un poem trist, filozofic, centrat în jurul unei intrigi simple: complotul a doi ciobani de a-l omorî pe un al treilea din cauza invidei ce i-o poartă pe starea materială. Alt editor prolific de basme preluate din folclor a fost Petre Ispirescu, care, în secolul XIX a publicat un număr impresionant de volume conținând un număr larg de nuvele scurte și basme din mitologie. Ele sunt centrate în jurul unor personaje populare asemeni lui Făt-Frumos, prințesa Ileana Cosânzeana, monștrii Zmeu sau Căpcăun, dragonul Balaur sau creaturi fantastice ca buna Zână și malefica Muma Pădurii.

Ființe fabuloase[modificare | modificare sursă]

Făt-Frumos

Eroi[modificare | modificare sursă]

Sărbători și ritualuri[modificare | modificare sursă]

Mituri[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Locuiesc goi, pe o insulă, printre livezi. Poporul MISTERIOS care trăiește într-o ALTĂ LUME, 13 mai 2013, Roxana Roseti, Evenimentul zilei, accesat la 6 august 2013
  2. ^ Samedru – un sfant care hotarniceste timpul, 3 iulie 2012, Radu Alexandru, CrestinOrtodox.ro, accesat la 2 septembrie 2013
  3. ^ 26 Octombrie – Răvășitul oilor – Sâmedru | Traditie si Modernism
  4. ^ Sâmedru cu foc sacru, ofrande și povești, 21 octombrie 2011, Iulia Gorneanu, Jurnalul Național, accesat la 2 septembrie 2013
  5. ^ Pintilie Călătorul, ziua în care "se călătorește vara", 26 iulie 2012, Iulia Gorneanu, Jurnalul Național, accesat la 26 iulie 2012

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • „Mituri istorice românești”, Lucian Boia, Editura Universității București, 1995
  • „Istorie și mit în conștiința românească”, Lucian Boia, Editura Humanitas, 1997, 2000, 2002, 2005, 2010, 2011, 2012
  • „Două secole de mitologie națională”, Lucian Boia, Editura Humanitas, 1999, 2002, 2005, 2008, 2011
  • „Mitologie românească”, Tudor Pamfile, ISBN 973-571-219-9
  • Dicționar de mitologie: greco-romană și românească: zei, eroi, legende, Maria Cordoneanu, Radu Cordoneanu, Editura Viitorul Românesc, 1998
  • Legendele românilor: Legendele faunei, Tony Brill, Editura "Grai și Suflet -- Cultura Națională", 1994
  • Panteonul românesc: dicționar, Ion Ghinoiu, Editura Enciclopedicǎ, 2001
  • Mitologie românească: cu desene și xilogravuri de autor, Marcel Olinescu, Editura 100+1 Gramar, 2004
  • Mitologie Română, Romulus Vulcănescu, Editura Acad. Rep. Soc. România, 1985
  • Mitologie românescă, Simion Florea Marian, Antoaneta Olteanu, Editura Paideia, 2000

Legături externe[modificare | modificare sursă]