Sânziene
Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile care sunt zâne rele. Uneori Sânzienele sunt supranumite si Drăgaicele, manifestându-se, potrivit superstiției, în ziua Sf. Ioan Botezătorul - 24 iunie.
Manifestări[modificare | modificare sursă]
Pe lângă manifestările tipice făpturilor supranaturale din clasa ielelor, Sânzienele au și manifestări vizuale: flori de scaieți, tunse de puf, sunt atârnate peste noapte de streașină și, după cât crește puful dimineața, se stabilește norocul celor care înfăptuiesc datina.[1]
Natură și etimologie[modificare | modificare sursă]
Sânzienele sunt o pluralitate anonimă, dar există și o zână bună: Iana Sânziana. După Mircea Eliade, Sânzienele provin dintr-un cult roman, raportat la zeița Diana - Sanctae Dianae:
„Pârvan[2] presupune că Diana daco-romană (Diana sancta, potentissima) era aceeași divinitate cu Artemis-Bendis a tracilor (Herodot, IV, 33). Această echivalență, oricât de probabilă ar fi ea, nu este încă demonstrată[3], dar nu este nici o îndoială că sub numele roman al Dianei s-ar ascunde, sincretizată sau nu, o zeiță aborigenă. Or cultul acestei zeițe a supraviețuit după romanizarea Daciei și numele de Diana se găsește în vocabula românească zâna. Diana Sancta din Sarmizegetusa[4] a devenit Sânziana (<San(cta) Diana), figură centrală a folclorului românesc.[5]. Continuitatea religioasă și lingvistică a fost asigurată mai ales datorită faptului că procesul de transformare a avut loc intr-un mediu popular, adică rural (campestru și silvestru).[6]”
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Diana (zeiță)
- Iele
- Iana Sânziana
- Ileana Cosânzeana
- Noaptea de Sânziene (1955), roman de Mircea Eliade
- Nopțile de Sânziene (1934), roman de Mihail Sadoveanu
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1983, p. 647
- ^ cf. Getica, p. 163
- ^ Vezi E. Lozovan, "Dacia Sacra", p. 230
- ^ Lozovan, "Dacia Sacra", pag. 230 și H. Daicoviciu, Diana de la Sarmizegetusa, Ulpia Traiana
- ^ Dianiatici, "stăpâniți de Diana", dădu în românește zănateci, "nebuni, rătăciți". Pârvan, Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman, (București, 1911), p. 120; E. Lozovan, "Dacia Sacra", p. 231
- ^ Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Ghenghis Han, București, 1980
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Tradiții de Sânziene[nefuncțională]
- Sânzienele Arhivat în , la Wayback Machine.
- Pe cai de Sânziene, 26 iunie 2006, Evenimentul zilei
- "Du-te Soare, vino Lună, Sânzienele îmbună…” Arhivat în , la Wayback Machine., 19 iunie 2012, Iulia Gorneanu, Jurnalul Național
- 24 IUNIE: Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul - Sânzienele, 23 iunie 2012, Adrian Pătrușcă, Evenimentul zilei
- VIDEO Superstiții de Sânziene: Fetele se tăvălesc goale în roua dimineții, 23 iunie 2012, Florina Pop, Adevărul
- Sânzienele. Obiceiuri și tradiții de Drăgaica, 23 iunie 2013, Departamentul Life, Gândul
- Sânzienele, bucuria verii și a iubirii Arhivat în , la Wayback Machine., 24 iunie 2007, Oana Rusu, Ziarul Lumina
- Sânzienele, sărbătoarea de la cumpăna anului[nefuncțională], 23 iunie 2008, Oana Rusu, Ziarul Lumina
- Dragaica sau Sanzienele, 23 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
- SÂNZIENELE - Mica enciclopedie AS, Stoenescu Adrian, Formula AS - anul 2012, numărul 1025
- Sanzienele sau Dragaica Arhivat în , la Wayback Machine., 19 iunie 2009, Adrian Bucurescu, România liberă
| ||||||||||||||||||||||
