Sânziene


Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu rusaliile, care sunt zâne rele. Uneori sânzienele sunt numite și drăgaice, manifestându-se, potrivit superstiției, în ziua Sf. Ioan Botezătorul — 24 iunie.
Origine și etimologie
[modificare | modificare sursă]Sânzienele sunt reprezentate în mod colectiv ca o pluralitate anonimă, însă în straturile mai recente ale folclorului apare și o zână individualizată, Iana Sânziana (sora Soarelui în colindele cosmologice), adesea asimilată sau confundată cu Ileana Cosânzeana.[1]
După Mircea Eliade, Sânzienele provin dintr-un cult roman, raportat la zeița Diana — Sancta Diana:
„Pârvan[2] presupune că Diana daco-romană (Diana sancta, potentissima) era aceeași divinitate cu Artemis-Bendis a tracilor (Herodot, IV, 33). Această echivalență, oricât de probabilă ar fi ea, nu este încă demonstrată[3], dar nu este nici o îndoială că sub numele roman al Dianei s-ar ascunde, sincretizată sau nu, o zeiță aborigenă. Or cultul acestei zeițe a supraviețuit după romanizarea Daciei și numele de Diana se găsește în vocabula românească zâna. Diana Sancta din Sarmizegetusa[4] a devenit Sânziana (< San(cta) Diana), figură centrală a folclorului românesc.[5] Continuitatea religioasă și lingvistică a fost asigurată mai ales datorită faptului că procesul de transformare a avut loc într-un mediu popular, adică rural (campestru și silvestru).[6]”
Obiceiuri și tradiții de Sânziene
[modificare | modificare sursă]Zone și denumiri
[modificare | modificare sursă]Practicile rituale asociate zilei de 24 iunie, cunoscute sub denumirile de Sânziene sau Drăgaică, sunt răspândite pe întreg teritoriul României, prezentând variații regionale. În Maramureș, Crișana, Banat, Oltenia, nord-vestul Munteniei și Moldova (cu excepția extremității sudice), manifestarea este cunoscută preponderent sub numele de „Sânziene” (termen de origine latină). În schimb, în județul Olt, sudul Munteniei, Dobrogea și sudul Moldovei, sărbătoarea poartă numele de „Drăgaică” (provenit din bulgărescul dragaika), cele două forme coexistând uneori în zonele de interferență culturală.[7]
Zâne și flori
[modificare | modificare sursă]Numele „Sânziene” desemnează în folclorul românesc trei elemente interconectate:
- Entitățile mitologice: zâne reprezentate ca făpturi feminine binefăcătoare, a căror activitate rituală maximă este plasată în noaptea de 23 spre 24 iunie.
- Elementul fitomorf: florile galbene și parfumate din specia Galium verum(en)[traduceți], care înfloresc în preajma solstițiului de vară. În botanica populară, aceste plante servesc ca substitute vegetale ale zânelor și sunt asociate în calendarul tradițional cu sărbătoarea creștină a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul.[8]
- Elementul calendaristic: însăși sărbătoarea de pe 24 iunie, suprapusă peste praznicul creștin al Sfântului Ioan Botezătorul, reflectând un fenomen de sincretism religios între cultele solare precreștine și hagiografia ortodoxă.[9]
Sincretismul creștin și precreștin
[modificare | modificare sursă]Sărbătoarea reunește o serie de practici magico-rituale legate de solstițiul de vară, având ca scop principal asigurarea rodniciei holdelor, sporul gospodăriei și fertilitatea. În cadrul comunităților rurale tradiționale, această zi era marcată de interdicția muncii (tabu), fiind dedicată exclusiv actelor de divinație și ritualurilor de fecunditate.[9] Atât femeile căsătorite, cât și tinerele necăsătorite îndeplineau roluri specifice în încercarea de a anticipa sau influența viitorul matrimonial și familial.[10]
Pentru protecția gospodăriei împotriva spiritelor considerate malefice, localnicii culeg flori de sânziene (Galium verum) destinate împodobirii porților, ferestrelor și streșinilor. Această perioadă este considerată optimă în medicina populară pentru recoltarea plantelor de leac.[11] În spiritul sincretismului religios, coronițele împletite din aceste flori sunt uneori duse la biserică pentru a fi sfințite înainte de a fi folosite în diverse practici apotropaice sau de divinație.[12]
Un obicei frecvent întâlnit în rândul fetelor constă în aruncarea unei coronițe de sânziene pe acoperișul casei; fixarea acesteia pe pantele acoperișului este interpretată ca semn al unei căsătorii iminente în cursul anului respectiv. De asemenea, tinerele joacă „dansul Drăgăicei”, un ritual menit să aducă belșug și să protejeze ogoarele.[9] Istoric, ziua de Sânziene era marcată și prin organizarea de bâlciuri și iarmaroace, evenimente care facilitau socializarea tinerilor din comunități diferite.[necesită citare]
Victor Kernbach nota în Dicționarul de mitologie generală:
„Pe lângă manifestările tipice făpturilor supranaturale din clasa ielelor, Sânzienele au și manifestări vizuale: flori de scaieți, tunse de puf, sunt atârnate peste noapte de streașină și, după cât crește puful dimineața, se stabilește norocul celor care înfăptuiesc datina.[8]”
În dimineața zilei de 24 iunie, fetele obișnuiau să se scalde în roua adunată din locuri izolate, practică simbolică asociată în mentalitatea arhaică cu dobândirea fertilității, a sănătății și a succesului în dragoste.[13] De asemenea, scăldatul ritual în ape curgătoare era practicat de femei pentru purificare și prevenirea bolilor.[necesită citare]
În scopul alungării spiritelor considerate nefaste, în noaptea de 23 spre 24 iunie se aprind focuri purificatoare peste care se practică săritul, act ritualic menit să asigure imunitatea în fața bolilor și a spiritelor rele.[14] Credințele populare menționează că în această noapte se deschid porțile cerului, permițând comunicarea între lumea pământeană și cea de dincolo, context în care se organizează pomeni pentru morți, cunoscute ca „moșii de Sânziene”.[15]
Ziua internațională a iei
[modificare | modificare sursă]Din anul 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene, la inițiativa comunității online „La Blouse Roumaine”, este sărbătorită și Ziua Universală a Iei, zi dedicată promovării iei românești.[16]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Diana (zeiță)
- Iele
- Iana Sânziana
- Ileana Cosânzeana
- Noaptea de Sânziene (1955), roman de Mircea Eliade
- Nopțile de Sânziene (1934), roman de Mihail Sadoveanu
- Ivan Kupala
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ https://amtap.md/assets/pdf/Mitologie%20rom%C3%A2neasc%C4%83.pdf
- ↑ cf. Getica, p. 163
- ↑ Vezi E. Lozovan, "Dacia Sacra", p. 230
- ↑ Lozovan, "Dacia Sacra", pag. 230 și H. Daicoviciu, Diana de la Sarmizegetusa, Ulpia Traiana
- ↑ Dianiatici, „stăpâniți de Diana”, dădu în românește zănateci, „nebuni, rătăciți”. Pârvan, Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman, (București, 1911), p. 120; E. Lozovan, "Dacia Sacra", p. 231
- ↑ Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Ghenghis-Han, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980
- ↑ „Sânziene și Drăgaica - Tradiții vii”. . Accesat în .
- 1 2 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1995, p. 560
- 1 2 3 Evseev, Ivan (). Dicţionar de magie, demonologie şi mitologie românească. Amarcord. p. 419.
- ↑ „Tradiţii de Sânziene, ziua când se deschide cerul”. adevarul.ro. . Accesat în .
- ↑ „Ce se întâmplă în noaptea de Sânziene. Obiceiuri, mituri şi tradiţii de Drăgaică”. Europa FM. . Accesat în .
- ↑ Teodorescu, Ana Maria (). „Sânzienele sau Drăgaica - superstiții și tradiții pentru 24 iunie”. Libertatea. Accesat în .
- ↑ „Noaptea de Sânziene 2023 - tradiții, obiceiuri și superstiții”. digi24.ro. . Accesat în .
- ↑ Format:Citat news
- ↑ „Sânzienele sau Drăgaica, noapte magică şi zi de sărbătoare”. Mediafax. . Accesat în .
- ↑ „24 iunie: să sărbătorim Ziua internaţională a Iei!”. Institutul Cultural Român. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Tradiții de Sânziene[nefuncțională]
- Sânzienele Arhivat în , la Wayback Machine.
- Pe cai de Sânziene, 26 iunie 2006, Evenimentul zilei
- „Du-te Soare, vino Lună, Sânzienele îmbună…” Arhivat în , la Wayback Machine., 19 iunie 2012, Iulia Gorneanu, Jurnalul Național
- 24 IUNIE: Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul - Sânzienele, 23 iunie 2012, Adrian Pătrușcă, Evenimentul zilei
- VIDEO Superstiții de Sânziene: Fetele se tăvălesc goale în roua dimineții, 23 iunie 2012, Florina Pop, Adevărul
- Sânzienele. Obiceiuri și tradiții de Drăgaica, 23 iunie 2013, Departamentul Life, Gândul
- Sânzienele, bucuria verii și a iubirii Arhivat în , la Wayback Machine., 24 iunie 2007, Oana Rusu, Ziarul Lumina
- Sânzienele, sărbătoarea de la cumpăna anului[nefuncțională] , 23 iunie 2008, Oana Rusu, Ziarul Lumina
- Dragaica sau Sanzienele, 23 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
- SÂNZIENELE - Mica enciclopedie AS, Stoenescu Adrian, Formula AS - anul 2012, numărul 1025
- Sanzienele sau Dragaica Arhivat în , la Wayback Machine., 19 iunie 2009, Adrian Bucurescu, România liberă
- Datini si obiceiuri de Sanzienel