Pasărea măiastră

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Pasărea Maiastră este o pasăre simbolica sau alegorică din mitologia românescă. Are rang regal și este ajutată la nevoie și de celelalte păsări. Pasărea Măiastră este o ființă / entitate nepământeană, supranaturală, de pe Tărâmul Celălalt. Este de o frumusețe deosebită, plină de lumină, o lumină celestă (pasărea de foc - phonix).

R. Vulcănescu spune că Pasărea Măiastră face parte dintr-un grup de ființe avimorfe, alături de Pajură și Pasărea de foc. Sunt și variante în care ea poarta numele Andilandi și este prezentată ca fiind o fiică de împărat, transformată în pasăre din cauza unui blestem.

Pasărea măiastră în mitologia românească[modificare | modificare sursă]

În fauna mitologică românească, Pasărea Măiastră este considerată regina păsărilor, mesagera zânelor. Ca orice ființa supranaturală înzestrată cu puteri magice, este destul de scumpă la vedere, frumusețea ei unică și lumina celestă pe care o răspândește încântând doar privirea celor cu adevărat privilegiați. Despre cântecul ei, care nu răsună decât în singurătate, se spune că ar întineri orice ascultător. Pasărea Măiastră, pasare justițiară, posedând o putere magică inepuizabilă, aparține Tărâmului Celălalt, trăind izolat și neexpunându-și splendidul penaj multicolor decât foarte rar.

Cântecul Păsării Măiestre[modificare | modificare sursă]

D.N. Popescu o descrie ca fiind o pasăre măiastră, a cărei cântare întrece toate muzicile pământești și care are darul de a ghici viitorul și de a citi în inimile oamenilor. În acest sens, ipostaza oraculară a Păsării Măiastre este confirmată și de baladele populare românești:

Codrule, orice-i vede
Nu spune la maica me;
De mi-i vede mort în tine
Spune maicii că mi-i bine;
De mi-i vede c-am murit
Spune-i ca nu m-ai tâlnit;
Lasă-mi frunza de-nvălit,
Crengile de-acoperit,
Sa ganea c-am adurnit.
Vântul noaptea și-a sufla,
Crangile le-a negura
Și pă mine m-or afla.
Cine m-a afla pă mine
Om pemintean n-a și nime,
Numa Pasăreă Măiastră
S-a zbura maicii-n fereastră
Și maicii i-a povesti
Unde mi-am putut muri:
În mijlocu pădurii
Ducând doru' badiții;
În mijlocu' codrului
Ducând doru' dorului.

Pasărea măiastră în alte mitologii[modificare | modificare sursă]

Pasărea Phoenix, despre a cărei frumusețe unică se vorbește din Europa până în Orientul Mijlociu și în America, este un echivalent al Păsării Măiastre. Ceea ce individualizează misterioasa ființă înaripată despre care se spune că s-ar fi născut dintr-un ou de aur ce plutea pe apele Oceanului Primordial este capacitatea de a se mistui în flăcări și de a renaște din propria cenușă, ca simbol al focului creator și, totodată, distrugător al lumii. Pentru creștini, Pasărea Phoenix este o pasăre sacră, fiind asociată Arhanghelului Mihail.

De asemenea, Pasărea de Foc este echivalentul Pasării Măiastre în mitologia slavă. În basmele rusești, ea apare ca o pasăre miraculoasă, înzestrată cu un penaj cu sclipiri de aur și argint și cu ochi strălucitori precum cristalele. Se spune că o singură pană a Păsării de Foc poate lumina o cameră întreagă. Frumusețea și nemurirea le datorează merelor de aur pe care le mănâncă. Atunci când cântă, din pliscul ei izvorăsc perle, trilurile sale având darul de a le reda vederea celor orbi.

În vechea tradiție chineză se vorbește de o Pasăre Roșie, denumită Feng Huang, ocrotitoare a iubirii nemuritoare. Ea poate fi considerată o întruchipare a simbolului Yin-Yang, Feng desemnând pasărea mascul, iar Huang - pasărea femelă.

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

Legături interne[modificare | modificare sursă]