Hidră

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Hidră (dezambiguizare).
Hidră
Hydras (8).JPG
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Subregn: Eumetazoa
Încrengătură: Cnidaria
Subîncrengătură: Medusozoa
Clasă: Hydrozoa
Subclasă: Leptolinae
Ordin: Anthomedusae
Subordin: Capitata
Familie: Hydridae
Gen: Hydra
Linnaeus, 1758[1]
Specii[1]
Hydra001.jpg

Hidra sau hidra de apă dulce este o specie de celenterate simplă, prădătoare, care trăiește în apa dulce, ce posedă tentacule mici, simetrice. Hidra este un animal primitiv, înrudit fiind cu actinia și coralul. Celenteratele sunt animale acvatice care au tentacule urzicătoare și o cavitate în care își digeră prada.

Alcătuire[modificare | modificare sursă]

Hidra are aspectul unui săculeț mic, având la bază o talpă-ventuză cu care se prinde de pietre sau de pământ. La celălalt capăt se află 6-8 tentacule urzicătoare care sunt folosite la prinderea hranei, iar în interior hidra este goală, acolo aflându-se cavitatea bucală. Tot la capătul opus talpei, se află o gaură numită orificiul buco-anal. Celenteratele sunt animale acvatice care au tentacule urzicătoare și o cavitate în care își digera hrana. Peretele corpului hidrei este alcătuit din 2 straturi de celule: stratul extern (celule musculare, nervoase și urzicătoare) și stratul intern.

Hrănirea[modificare | modificare sursă]

Hrănirea se face cu ajutorul tentaculelor urzicătoare. Acestea înfășoară, prind și paralizează hrana, pe care o duc spre orificiul buco-anal. După ce hrana intră în cavitatea digestivă, începe digestia externă, după care urmează digestia internă, efectuată în coanocite.

Respirația și excreția[modificare | modificare sursă]

Hidra nu are organe de respirație și de excreție. Aceste funcții se desfășoară direct la nivelul celulelor din peretele corpului.

Sensibilitatea[modificare | modificare sursă]

Se face cu ajutorul tentaculelor, a sistemului nervos difuz si a celulelor senzoriale.

Înmulțirea[modificare | modificare sursă]

Hidra se înmulțeste prin înmugurire, primăvara. Toamna, prin fecundație si formează un ou, din care va ieși o nouă hidră primăvara. Totuși, hidra este capabilă și de regenerare, astfel, dacă o tăiem în două bucăți, vom avea două hidre (motiv pentru care monstrul mitologic Hidra se numește astfel).

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Schuchert, P. (2011). „Hydra Linnaeus, 1758”. în P. Schuchert. World Hydrozoa database. World Register of Marine Species. http://www.marinespecies.org/aphia.php?p=taxdetails&id=267491. Accesat la 20 decembrie 2011. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Manual de biologie, clasa a VI-a, editura Humanitas Educational