Arhiducesa Maria Anna a Austriei (1738–1789)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Arhiducesa Maria Anna
Archduchess Maria Anne of Austria.jpg
Date personale
Născută6 octombrie 1738(1738-10-06)
Palatul Hofburg, Viena, Austria
Decedată (51 de ani)
Klagenfurt, Austria
ÎnmormântatăCripta Capucinilor din Viena Modificați la Wikidata
PărințiFrancisc I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Maria Terezia a Austriei Modificați la Wikidata
Frați și suroriLeopold al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Ferdinand, Duce de Modena
Carol Iosif al Austriei
Arhiducele Maximilian Franz a Austriei
Maria Carolina a Austriei
Archduchess Maria Elisabeth of Austria[*]
Arhiducesa Maria Amalia a Austriei
Arhiducesa Maria Elisabeta a Austriei
Arhiducesa Maria Ioana Gabriela a Austriei
Archduchess Maria Carolina of Austria[*]
Maria Antoaneta, regină a Franței
Archduchess Maria Carolina of Austria[*]
Arhiducesa Maria Josepha a Austriei
Iosif al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Arhiducesa Maria Christina, Ducesă de Teschen Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiemaică Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăCasa de Habsburg
Abbess[*] Modificați la Wikidata

Arhiducesa Maria Anna Josepha Antonia a Austriei (6 octombrie 173819 noiembrie 1789) a fost al doilea copil al reginei Maria Tereza a Austriei și a împăratului Francisc I.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Maria Anna s-a născut la Palatul Hofburg, la Viena, centrul imperiului austro-ungar. Între anii 1740-1741 a fost moștenitoare prezumptivă până s-a născut fratele său Iosif (mai târziu Iosif al II-lea, Împărat romano-german). În familie i se spunea "Marianna".

Maria Anna a fost inteligentî însă a avut un handicap fizic. Ea a avut o sănătate precară; a suferit de o fisură a coloanei vertebrale care i-a provocat un nod în spate iar în 1757 a suferit de o pneumonie care i-a afectat permanent capacitatea de a respira. Pentru că nu i s-a putut găsi un soț regal, în 1766 a fost numită stareța Mănăstirii Imperiale și Regale pentru femeile nobile din Praga, cu promisiunea de a primi 80.000 de florini pe an. Mai târziu, ea a devenit stareță la Klagenfurt.

În 1771, ea a început construcția unui palat în Klagenfurt, unde a trăit din 1780. Împreună cu sora ei mai mică, Maria Antoaneta, a călătorit la Versailles unde a stat la mănăstire o noapte. Maria Anna a fost copilul favorit al tatălui ei; ea i-a împărtășit interesul pentru știință. Maria Anna a completat colecția tatălui ei de monede, a scris o carte despre politica mamei ei, a făcut experimente de fizică și chimie, a desenat și a pictat, a finanțat proiecte sociale, artiști și oameni de știință. Mentorul ei a fost Ignaz von Born. Nu a fost plăcută de înalta societate din cauza intereselor sale științifice lucru considerat nepotrivit pentru femei însă a fost apreciată de lumea științifică și de cea a artelor.

Sănătatea ei s-a deteriorat din cauza problemelor de respirație în 1788; a murit la 19 noiembrie 1789, la vârsta de 51 de ani.

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]