Anne de Austria, Regină a Poloniei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la soția regelui Sigismund III Vasa. Pentru alte sensuri, vedeți Ana de Austria (dezambiguizare).
Anne de Austria
Szwankowski Anna of Austria.jpg
Regină consort a Poloniei
Mare Ducesă a Lituaniei
Domnie 31 mai 1592 – 10 februarie 1598
Încoronare 31 mai 1592
Catedrala Wawel, Kraków
Regină consort a Suediei
Domnie 17 noiembrie 1592 – 10 februarie 1598
Încoronare 19 februarie 1594
Căsătorit(ă) cu Sigismund al III-lea Vasa
Urmași
Anna Maria
Caterina
Vladislav al IV-lea Vasa
Caterina
Cristofor
Casa regală Prin naştere Casa de Habsburg
Prin căsătorie Casa de Vasa
Tată Carol al II-lea, Arhiduce de Austria
Mamă Maria Anna de Bavaria
Naștere 16 august 1573
Graz, Austria
Deces 10 februarie 1598 (24 ani)
Varșovia, Polonia
Înmormântare Catedrala Wawel, Kraków, Polonia

Anne de Austria (16 august 157310 februarie 1598) a fost regină consort a Poloniei și Suediei prin căsătoria cu Sigismund al III-lea Vasa, rege al Poloniei și Suediei.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Anne a fost fiica cea mare al lui Carol al II-lea, Arhiduce de Austria și a Mariei Anna de Bavaria. Bunicii paterni au fost Ferdinand I, Împărat Roman și Anna a Boemiei și Ungariei, fiica regelui Vladislav al II-lea al Boemiei și Ungariei.

Anne a devenit prima soție a lui Sigismund al Poloniei și Suediei la 31 mai 1592. Căsătoria a fost respinsă de mulți nobili (szlachta) ai regiunii polono-lituaniană, care se opuneau alianței cu Habsburgii.

Când Sigismund a trimis o misiune diplomatică la Praga, condusă de Cardinalul Radziwill, pentru mireasa lui, partidul anti-habsburgic împreună cu cancelarul Jan Zamoyski, a păzit graniţele pentru a preveni intrarea arhiducesei în ţară. Anna a evitat gardienii, a sosit în Cracovia şi a fost încoronată regină a Poloniei, în mai 1592, de către Primas Karnkowski.

În 1594, ea şi-a urmat soţul în Suedia, unde a fost încornată regină a Suediei în Uppsala, pe 19 februarie. Polonezii i-au cerut Annei ca ea să-şi lase fiica în spatele graniţelor din Polonia, cât timp vor sta în Suedia, iar Anna s-a temut că Suedezii îi vor cere acelaşi lucru atunci când avea să se întoarcă în Polonia, daca ar da naştere în timpul şederii în Suedia. Pe 19 aprilie 1594, Anna a născut o fată, însă copilul a murit la scurt timp. În timpul şederii sale în Suedia, Anna a fost implicată într-un conflict cu regina văduvă Gunilla Bielke, în principiu din motive religioase. Ea a acuzat-o pe Gunilla că furase obiecte de valoare de la Palatul Regal. Anna a fost considerată de restul ca fiind o femeie politicoasă, dar distantă şi depresivă. Nu vorbea suedeza şi privea poporul suedez ca nişte eretici şi rebeli şi a refuzat să se arate în public, atunci când a fost forţată să facă acest lucru. La plecarea din Suedia, în iulie 1594, i s-au acordat regiunile Linköping, Söderköping şi Stegeborg cu condiţia ca ea să respecte credinţa protestantă a acestor feude.

Copiii[modificare | modificare sursă]

Anna şi Sigismund au avut cinci copii, însă doar Vladislav a trăit până la maturitate:

  • Anna Maria (23 mai 1593 – 9 februarie 1600)
  • Caterina (19 aprilie 1594 – 16 mai 1594)
  • Vladislav (9 iunie 1595 – 20 mai 1648), a domnit ca Vladislav al IV-lea Vasa al Poloniei din 1632 până în 1648
  • Caterina (27 septembrie 1596 – 2 iunie 1597)
  • Cristofor (10 februarie 1598 – 10 februarie 1598)

Anna a murit pe 10 februarie 1598 şi Sigismund s-a căsătorit cu sora ei, Constance Renate de Habsburg.