Gregoria Maximiliana de Austria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Portret al Arhiducesei Gregoria Maximiliana, de Jakob de Monte, ca. 1592/93.

Arhiducesa Gregoria Maximiliana de Austria (22 mai 158120 septembrie 1597) a fost membră a Casei de Habsburg.

Ea a fost fiica lui Carol al II-lea, Arhiduce de Austria (fiul împăratului Ferdinand I) și al Mariei Anna de Bavaria. Fratele ei mai mare, Arhiducele Ferdinand, i-a succedat tatălui lor ca Sfânt Împărat Roman în 1619.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Născută la Graz, nașii ei au fost Papa Grigore al XIII-lea și mătușa maternă, Maximiliana Maria de Bavaria.[1] Numită după ambii, Gregoria Maximiliana a fost descrisă ca fiind extrem de pioasă și dintre toți frații ei, a avut cea mai apropiată relație cu mama ei.

În plus față de prognatism, [2] Gregoria Maximiliana a suferit de un umăr mai scurt și de un chip deformat.[3]

În 1596 amiralul de Aragon a sosit la Graz și a dus la curtea Spaniei portretele Gregoriei Maximiliana și a două surori mai mici aflate la vârsta căsătoriei, Arhiducesa Eleanor și Arhiducesa Margareta. La scurt timp, Gregoria Maximiliana a fost logodită cu Prințul de Asturia, viitorul rege Filip al III-lea al Spaniei.[4] Deși Prințul, după ce a văzut portretele a preferat-o pe Margareta, tatăl lui, regele Filip al II-lea a ales-o pe Gregoria Maximiliana ca mireasă în principal pentru că era mai mare ca vârstă.[5]

La 17 septembrie 1597 Prințul de Asturia a făscut o vizită la curtea imperială din Graz. La acel moment, Gregoria Maximiliana era grav bolnavă.[6] Trei zile mai târziu, ea a murit la vârsta de 16 ani și a fost înmormântată la mînăstirea Seckau.[7] Logodnicul Gregoriei Maximiliana s-a căsătorit cu sora ei, Margareta, în 1599.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Georg Haubenreich, Genealogia, 1598, p. 80. On-line
  2. ^ German Society for Racial Hygiene, Archiv für Rassen- und Gesellschafts-Biologie, einschliesslich Rassen- und Gesellschafts-Hygiene, vol. VIII, p. 779. On-line
  3. ^ Brigitte Hamann, Die Habsburger: ein biographisches Lexikon, Piper, 1988, p. 278.
  4. ^ Societatea Academică Română, Acta historica, vol. III, Societatea Academică Română, 1959, p. 162.
  5. ^ Karl Acham, Kunst und Geisteswissenschaften aus Graz, vol. II, Böhlau Verlag Wien, 2009, p. 88.
  6. ^ Alexander Randa, Pro Republica Christiana, vol. III, Rumänische Akademische Gesellschaft, 1964, p. 166.
  7. ^ Quirin Ritter von Leitner, Die Schatzkammer des Allerhöchsten kaiserhauses, presentation by A. Holzhausen, 1882, p. 145.