Gregoria Maximiliana de Austria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Arhiducesa Gregoria Maximiliana de Austria
Jakob de Monte 004.jpg
Arhiducesa Gregoria Maximiliana de Austria
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Graz, Imperiul Habsburgic Modificați la Wikidata
Decedată (16 ani) Modificați la Wikidata
Graz, Imperiul Habsburgic Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăAustria Modificați la Wikidata
PărințiCarol al II-lea, Arhiduce de Austria
Maria Anna de Bavaria Modificați la Wikidata
Frați și suroriArhiducesa Caterina Renata de Austria
Arhiducesa Eleanor de Austria
Arhiducesa Maria Madalena de Austria
Margareta de Austria, regină a Spaniei
Anne de Austria, Regină a Poloniei
Constance de Austria
Maria Cristina de Habsburg
Leopold V, Archduke of Austria[*]
Charles of Austria, Bishop of Wroclaw[*]
Ferdinand al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Archduke Maximilian Ernest of Austria[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Austria.svg Austria Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăCasa de Habsburg
Portret al Arhiducesei Gregoria Maximiliana, de Jakob de Monte, ca. 1592/93.

Arhiducesa Gregoria Maximiliana de Austria (22 mai 158120 septembrie 1597) a fost membră a Casei de Habsburg.

Ea a fost fiica lui Carol al II-lea, Arhiduce de Austria (fiul împăratului Ferdinand I) și al Mariei Anna de Bavaria. Fratele ei mai mare, Arhiducele Ferdinand, i-a succedat tatălui lor ca Sfânt Împărat Roman în 1619.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Născută la Graz, nașii ei au fost Papa Grigore al XIII-lea și mătușa maternă, Maximiliana Maria de Bavaria.[1] Numită după ambii, Gregoria Maximiliana a fost descrisă ca fiind extrem de pioasă și dintre toți frații ei, a avut cea mai apropiată relație cu mama ei.

În plus față de prognatism, [2] Gregoria Maximiliana a suferit de un umăr mai scurt și de un chip deformat.[3]

În 1596 amiralul de Aragon a sosit la Graz și a dus la curtea Spaniei portretele Gregoriei Maximiliana și a două surori mai mici aflate la vârsta căsătoriei, Arhiducesa Eleanor și Arhiducesa Margareta. La scurt timp, Gregoria Maximiliana a fost logodită cu Prințul de Asturia, viitorul rege Filip al III-lea al Spaniei.[4] Deși Prințul, după ce a văzut portretele a preferat-o pe Margareta, tatăl lui, regele Filip al II-lea a ales-o pe Gregoria Maximiliana ca mireasă în principal pentru că era mai mare ca vârstă.[5]

La 17 septembrie 1597 Prințul de Asturia a făscut o vizită la curtea imperială din Graz. La acel moment, Gregoria Maximiliana era grav bolnavă.[6] Trei zile mai târziu, ea a murit la vârsta de 16 ani și a fost înmormântată la mînăstirea Seckau.[7] Logodnicul Gregoriei Maximiliana s-a căsătorit cu sora ei, Margareta, în 1599.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Georg Haubenreich, Genealogia, 1598, p. 80. On-line
  2. ^ German Society for Racial Hygiene, Archiv für Rassen- und Gesellschafts-Biologie, einschliesslich Rassen- und Gesellschafts-Hygiene, vol. VIII, p. 779. On-line
  3. ^ Brigitte Hamann, Die Habsburger: ein biographisches Lexikon, Piper, 1988, p. 278.
  4. ^ Societatea Academică Română, Acta historica, vol. III, Societatea Academică Română, 1959, p. 162.
  5. ^ Karl Acham, Kunst und Geisteswissenschaften aus Graz, vol. II, Böhlau Verlag Wien, 2009, p. 88.
  6. ^ Alexander Randa, Pro Republica Christiana, vol. III, Rumänische Akademische Gesellschaft, 1964, p. 166.
  7. ^ Quirin Ritter von Leitner, Die Schatzkammer des Allerhöchsten kaiserhauses, presentation by A. Holzhausen, 1882, p. 145.