Ținutul Botoșani
| Ținutul Botoșani | |
| — diviziune administrativă istorică[*] și ținut — | |
| Țară |  Moldova |
|---|---|
| Regiune istorică | Țara de Sus |
| Prima atestare | 1741 |
| Desființare | 1864 |
| Reședință | Botoșani |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Ținutul Botoșani a fost o unitate administrativ-teritorială în cadrul Principatului Moldovei. Ținutul a fost format din contul teritoriului ținutului Hârlău în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Până în anul 1828 acest ținut a constituit principala sursă de venituri pentru soțiile domnilor Moldovei.[1]
Stemă[modificare | modificare sursă]
În Sigiliul Divanului Cnejiei Moldovei (cca. 1806 - 1812) - prima imagine conservat a simbolurilor ținutale - stema ținutului Botoșani este reprezentată de un medalion cu un cosaș cosind spre stânga. Începând cu 1817 (Stema mare domneasca lui Scarlat Callimachi) stema reprezintă o coasă înfipt într-o teras cu vegetație (uneori lan de grâu sa u iarbă cu flori) cu lam a spre dreapta.[2] Aceste elemente au stat la baza elaborării stemei județului Botoșani.[3]
Istorie[modificare | modificare sursă]
Ținutul Botoșani este menționat documentar pentru prima dată în anul 1741. În anii următori teritoriul ținutului apare făcând parte din ținutul Hârlău. Abia la recensămintele din anii 1772-1773 și 1774 ținutul Botoșani apare conturat și delimitat de ținuturile vecine. În perioada 1741-1743, domnul Constantin Mavrocordat, divizează ținuturile în unități administrativ-teritoriale mai mici, numite ocoale. Astfel, la catagrafia din anul 1772 ținutul Botoșani era împărățit în 3 ocoale: Câmpului, Târgului și Siretului. Ocolul Câmpului cuprindea nordul ținutului Botoșani, divizând ținutul Hârlău. Între Botoșani și Sulița era amplasat ocolul Târgului. Paralel cu râul Siret, se întindea ocolul Siretului, despărțit de restul ținutului Botoșani printr-un teritoriu îngust al ținutului Hârlău. Această diviziune teritorială s-a menținut până în anul 1835, când Hârlău este desființat și cea mai mare parte teritoriului este înglobat în ținutul Botoșani, celelalte părți fiind transferate ținutului Iași.[4]
Localități[modificare | modificare sursă]
În 1772 ținutul Botoșani includea următoarele localități:
Ocolul Târgului
Târgul Botoșani, Dracșanul, Cerchejeni, Buzeni, Stauceni, Cișmeoa, Rusii, Huzeul, Boiceni, Stancești, Tulbureni, Curtești, Cârstești, Mănăstirea Doamnei, Schitul Agafon, Papauții, Slobozia lui Lupașco.
Ocolul Siretului
Bucace, Hanțeștii din Vale, Șerbanești, Slobozia Vorona, Cornul, Vorona, Grigorești, Mândrești, Hânțeștii din Deal, Costești, Calinești, Slobozia Vladeni, Berehoești, Buda, Pitulușeni.
Ocolul Câmpului
Cacaceni, Corloteni, Dumeni, Liveni, Havorna, Cordereni, Șipoteni, Cordereni, Manastireni, Epureni, Gorbanești, Miclaușeni, Socrujeni, Vladeni de la Podul lui Stamati, Tomești.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ciurea, Dumitru. Organizarea administrativă a statului feudal Moldova. În: Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D.Xenopol”, tomul II, 1965.
- Dmitriev, Pavel; Sovetov, P. V. Moldova în epoca feudalismului. Volumul 7. Partea 1: Recensămintele populației Moldovei din anii 1772–1773 și 1774. Chișinău: Știința, 1975. 602 p.
- Dmitriev, Pavel; Sovetov, P. V. Moldova în epoca feudalismului. Volumul 7. Partea 2: Recensămintele populației Moldovei din anii 1772–1773 și 1774. Chișinău: Știința, 1975. 527 p.
- Дмитриев Павел, Георгевич. Народонаселение Молдавии (по материалам переписей 1772–1773, 1774 и 1803). Кишинев: Штиинца, 1973. 159 p.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Murariu, Ion. Organizarea administrativ-teritorială a ținuturilor Dorohoi, Hîrlău, Botoșani și Herța în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea ți la începutul secolului al XIX-lea. In: Hierasus, VII-VIII, pp. 393-404.
- ^ Andrieș-Tabac, Silviu. Un proiect de stemă orășenească pentru Botoșani la 1865. In: Muzeul Național, nr. IX, 1997, pp. 43-45.
- ^ Pătrașcu Zamfirache, Cosmin (). „Semnificația stemei județului Botoșani: de la coasa țăranilor de pe ogoare, până la racul iazurilor și durerea pierderii ținutului Herța”. Adevărul. Accesat în .
- ^ Murariu, Ion. Ținuturile Botoșani și Dorohoi între anii 1774 și 1835. In: Hierasus, VI, 1986, pp. 113-129.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||
