Inanna

Inanna reprezentată pe un vas

Inanna este cea mai cunoscută zeiță din mitologia Orientului Apropiat, dar și una dintre cele mai ambigue. Zeiță a planetei Venus, ea reprezenta cele mai antagonice idealuri: pe de o parte zeiță a iubirii și a fertilității, pe de altă parte zeiță a războiului si a morții.

În sumeriană, Inanna înseamnă „stăpâna cerurilor”.

Mituri

Coborârea Inannei în infern

Motivul călătoriei întreprinsă de zeița Inanna în acest mit rămâne incert. Se poate presupune că ar fi fost mânată de dorința de a o răsturna pe Ereshkigal, zeița infernului.

Planurile ei eșuează în clipa în care își pierde puterile, ea fiind nevoită să lase câte o piesă din veșmânt la fiecare poartă a infernului. Ajunsă în fața surorii sale, Ereshkigal, Inanna este ucisă. După trei zile este readusă la viață de ființe create special pentru a o salva.

Mitul are mai multe semnificații:

• încercarea de a explica perioada în care planeta Venus este invizibilă
• importanța anumitor constelații
• dorința de a explica puterea celor care se inchină Inannei.

Cununia sacră

Miturile despre zeița Inanna și zeul vegetației, Dumuzi, stau la baza sacrului ritual al cununiei, ritual în cadrul căruia regele se însura simbolic cu zeița.

Surse istorice

Poeta Enheduana

În secolul al XXIII-lea î.Hr., Enheduana, fiica regelui akkadian Sargon, devine unul dintre cei mai vechi autori cunoscuți.

Enheduana a fost inițial mare preoteasă a lui Nanna, zeul lunii; ulterior, apare în slujba Inannei. Enheduana încerca prin scrierile sale să o determine pe zeiță să o ajute când era în pericol.

La multe secole după moartea poetei, imnul închinat zeiței Inanna era încă studiat în școli.

Vezi și

• Ishtar
• Utu - fratele Inannei.

Bibliografie

• 'Essential Visual History of World Mythology', Peter Delius Verlag GmbH & Co KG, Berlin