Ghilgameș
| Mesopotamia Antică |
|---|
 |
| Eufrat – Tigru |
| Asiriologie |
| Orașe / Imperii |
| Sumer: Uruk – Ur – Eridu |
| Kiș – Lagaș – Nippur |
| Imperiul Akkadian: Akkad |
| Babilon – Isin – Susa |
| Asiria: Assur – Ninive |
| Dur-Șarrukin – Nimrud |
| Imperiul Babilonian – Caldeea |
| Elam – Amoriți |
| Hurieni – Mitanni |
| Kasiți – Urartu |
| Cronologie |
| Regi ai Sumerului |
| Regi ai Asiriei |
| Regi ai Babilonului |
| Limbă |
| Scriere cuneiformă |
| Sumeriană – Akkadiană |
| Elamită – Hurriană |
| Mitologie |
| Enûma Eliș |
| Ghilgameș – Marduk – Anunnaki |
Ghilgameș (Ghilgamesh) reprezintă un erou mitic și semizeu (mai exact: doua treimi zeu si o treime om), comun principalelor mitologii din Mesopotamia, personajul central al unei capodopere de poezie mitografică, apărute în Sumer, reluate în Akkad, în Babilon, în Asiria ș.a., sub numele conventional modern de Epopeea lui Ghilgameș (în versiunea akkadiană a magului Sinlikiunninni are titlul Despre cel care a văzut totul; mai completă însă versiunea asiriană, în 12 tăblițe sau cânturi, păstrată în Biblioteca lui Assurbanipal).
După mitul originar, Ghilgameș a fost al 5-lea rege din prima dinastie postdiluviană și a domnit în orașul Uruk, 127 ani. (Cifra fabuloasă nu e un element singular de longevitate mitică: în Biblie, patriarhii de pană la Noe trăiesc multisecular, dinastiilor arhaice chineze li se atribuie împărați cu domnii de peste un veac, iar în traditia babiloniană, Emmenduranki, al 7-lea din cei zece regi de dinainte de potop, a domnit, după o versiune, 2100 ani, după alta, 72 000 ani, istoricul Berosos, corectând la 64 000 ani).
După unii istorici (René Labat), s-ar deduce din anume inscripții (de fapt incerte) că Ghilgameș ar fi fost un personaj real, domnind în Uruk prin sec. 28 î.e.n.; dar după varianta akkadiană, Ghilgameș e o creație a zeiței Aruru.
Ceea ce este fundamental în mitul lui Ghilgameș se poate numi drama existențială a omului, lupta lui cu forțele oculte și perspectiva înfrângerii lor, raportul cu femeia și raportul de prietenie între oameni, teama de moarte și setea de nemurire; paralel, mitul rezumă alegoric istoria devenirii și destinul oamenilor ca societate: vânătoarea, păstoritul, civilizația urbană, constituirea statului arhaic, catastrofele cosmice, marile întrebări ale gândirii.
Vezi și [modificare]
Bibliografie [modificare]
"Mitologie Generală", Victor Kernbach-1989, pag.203
|
|||||||
