Richard al III-lea al Angliei
| Richard al III-lea | |
|---|---|
 |
|
|
|
|
| Domnie | 20 iunie 1483 – 22 august 1485 |
| Încoronare | 6 iulie 1483 |
| Predecesor | Eduard V |
| Succesor | Henric VII |
| Căsătorit(ă) cu | Anne Neville |
| Urmași | |
| Eduard de Middleham, Prinț de Wales | |
| Casa regală | Casa de York |
| Tată | Richard Plantagenet |
| Mamă | Cecily Neville |
| Naștere | 2 octombrie 1452 Castelul Fotheringhay, Northamptonshire |
| Deces | 22 august 1485 (32 ani) Bosworth Field, Leicestershire |
| Înmormântare | Catedrala Greyfriars, Leicestershire |
| Semnătură |  |
Richard al III-lea (2 octombrie 1452 - 22 august 1485) a fost rege al Angliei, din 1483 până la moartea sa. A fost ultimul rege din Casa de York și înfrângerea lui în Bătălia de la Bosworth a fost punctul culminant al Războiului celor Două Roze și sfârșitul dinastiei Plantagenet. După moartea fratelui său regele Eduard al IV-lea, Richard a domnit ca regent pentru fiul lui Eduard o scurtă perioadă de timp, cu titlul de Lord Protector apoi și-a închis nepoții (Eduard și Richard) în Turul Londrei și a fost încoronat la 6 iulie 1483.
A murit pe câmpul de luptă în Bătălia de la Bosworth și rămășițele sale s-au pierdut timp de peste cinci secole. În 2012, o săpătură arheologică a fost realizată în site-ul ocupat odată de Greyfriars, Leicester. Universitatea din Leicester a confirmat la 4 februarie 2013, că scheletul găsit în săpătură a aparținut, dincolo de orice îndoială rezonabilă, regelui Richard al III-lea. Concluzia s-a bazat pe o combinație de probe de la datarea cu radiocarbon, compararea cu rapoartele contemporane ale aspectul său, precum și o comparație a ADN-ului mitocondrial cu doi descendenți ai surorii lui Richard.[1][2]
Cuprins |
Copilăria [modificare]
Richard s-a născut la Castelul Fotheringhay, ca cel de-al optulea și cel mai tânăr fiu a lui Richard Plantagenet, al 3-lea Duce de York (care a revendicat tronul regelui Henric al VI-lea) și al Ceciliei Neville. Richard a petrecut o mare parte a copilăriei sale la castelul Middleham în Wensleydale, sub tutela vărului său Richard Neville, al 16-lea Conte de Warwick (cunoscut în istorie ca "The Kingmaker").
În momentul decesului tatălui său și a fratelui său mai mare în Bătălia de la Wakefield, Richard, care era încă un băiat, a fost luat în grijă de Warwick. A dezvoltat o strânsă prietenie cu Francis Lovell, o prietenie care a rămas puternică pentru restul vieții sale. Mai târziu, Richard s-a căsătorit cu fiica lui Warwick, Anne Neville.
Domnia lui Eduard IV [modificare]
În timpul domniei fratele său, Eduard al IV-lea, Richard a demonstrat loialitate și calificare în calitate de comandant militar. El a fost răsplătit cu teritorii întinse în nordul Angliei, titlul de Duce de Gloucester și a fost numit în funcția de Guvernator de Nord, devenind unul dintre cei mai bogați și mai puternici nobili din Anglia. În contrast, alte frate, George Plantagenet, primul Duce de Clarence, a fost executat de către Eduard de trădare.
Richard a controlat nordul Angliei până la moartea lui Eduard al IV-lea. În special în orașul York, el a fost privit cu multă dragoste și afecțiune.[3] În 1482 Richard a recapturat Berwick-upon-Tweed de la scoțieni iar administrarea lui a fost considerată ca fiind justă și echitabilă.
Accederea la tron [modificare]
La decesul lui Eduard al IV-lea, la 9 aprilie 1483, fiii lui Eduard, regele Eduard al V-lea în vârstă de 12 ani și Richard de Shrewsbury, primul Duce de York în vârstă de 9 ani urmau în linie la succesiunea tronului. Totuși, Eduard al V-lea a fost ținut sub custodia lui Richard, Duce de Gloucester în Turnul Londrei, unde a fost adus mai târziu și fratele lui mai mic.
La 22 iunie 1483 în fața catedralei St Paul s-a citit o declarație prin care Richard a declarat că mariajul lui Eduard al IV-lea cu Elizabeth Woodville a fost ilegală, iar, prin aceasta, cei doi copii erau nelegitimi. Această poziție a fost susținută de un proiect de lege adopat de Parlament în legătură cu dovezile unui episcop care a mărturisit că l-a căsătorit pe Eduard cu Lady Eleanor Butler și că aceasta era încă în viață când Eduard s-a căsătorit cu Elizabeth Woodville. La 6 iulie 1483, Richard a fost încoronat la Catedrala Westminster.
Referințe [modificare]
- ^ „Richard III dig: DNA confirms bones are king”. BBC News. 4 februarie 2013. http://www.bbc.co.uk/news/uk-england-leicestershire-21063882. Accesat la 4 februarie 2013.
- ^ Fricker, Martin (5 februarie 2013). „Edinburgh-based writer reveals how her intuition led archaeologists to remains of King Richard III”. Daily Record and Sunday Mail. http://www.dailyrecord.co.uk/news/uk-world-news/writer-reveals-intuition-led-archaeologists-1586462. Accesat la 5 februarie 2013.
- ^ Paul M.Kendall"Richard The Third" pagina 133.
Bibliografie [modificare]
- Richard III: The Great Debate edited by Paul Murray Kendall (W.W. Norton, 1992) (ISBN 0-393-00310-8)
Legături externe [modificare]
- Richard III Society, American Branch—includes links to online editions of many primary texts and secondary sources
- „Richard al III-lea al Angliei” la Open Directory Project
- The Wars of the Roses Information on Richard and Bosworth
- BBC.co.uk about his final resting place
- Richard III Chronology World History Database
- Illustrated history of King Richard III
|
Richard al III-lea al Angliei
Ramură a Casa de Plantagenet
Naștere: 2 octombrie 1452 Deces: 22 august 1485 |
||
| Titluri regale | ||
|---|---|---|
| Predecesor: Eduard al V-lea |
Rege al Angliei Lord al Irlandei 1483–1485 |
Succesor: Henric al VII-lea |
