Protoștiință

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Protoștiinta definește acel stadiu în care se afla un domeniu al cunoașterii, când cunoștințele acumulate au mai mult un caracter speculativ, preștiințific, dar constituie baza apariției acelei științe. Se referă mai ales la perioada anterioară Iluminismului, când metodele științifice nu erau încă riguros fundamentate.

Originea termenului[modificare | modificare sursă]

Termenul a fost utilizat prima dată de către filozoful Thomas Kuhn într-un eseu publicat în 1970:

Sunt multe domenii - putem să le numim protoștiințe - ale căror cunoștințe sunt deja verificabile în practică, totuși apropiate mai mult de filozofie și artă decât de știință, acea știință structurată pe un model evolutiv. Ma gândesc, de exemplu, la domenii ca electricitatea și chimia, înainte de jumătatea secolului al XVIII-lea, la studiul eredității și filogeniei înainte de mijlocul secolului al XIX-lea sau la științele sociale de astăzi. În final, ajung la concluzia că, asemeni artei și filozofiei, protoștiintele sunt lipsite de acea formă evidentă de progres, specifică științelor mature.

Știință și intuiție[modificare | modificare sursă]

Exemple[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Thomas Kuhn, Reflections on my Critics, editori, I. Lakatos și A. Musgrave
  • Thomas Kuhn, Criticism and the Growth of Knowledge
  • R. Tuomela, Science, Protoscience and Pseudoscience. Rational Changes in Science
  • H. Holcomb, Moving Beyond Just-So Stories. Evolutionary Psychology as Protoscience, Skeptic Magazine, 1996

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]