Perlă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pagina „Perla” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Perla (dezambiguizare)


Perlă
PerlmuttAusst.jpg
:
{{{punct-2}}}: {{{descrie2}}}
{{{punct-3}}}: {{{descrie3}}}
{{{punct-4}}}: {{{descrie4}}}
{{{punct-5}}}: {{{descrie5}}}
{{{punct-6}}}: {{{descrie6}}}
{{{punct-7}}}: {{{descrie7}}}
{{{punct-8}}}: {{{descrie8}}}
{{{punct-9}}}: {{{descrie9}}}
{{{punct-11}}}: {{{descrie11}}}
{{{punct-12}}}: {{{descrie12}}}
{{{punct-13}}}: {{{descrie13}}}
{{{punct-14}}}: {{{descrie14}}}
{{{punct-15}}}: {{{descrie15}}}
{{{punct-16}}}: {{{descrie16}}}
{{{punct-17}}}: {{{descrie17}}}
{{{punct-18}}}: {{{descrie18}}}
{{{punct-19}}}: {{{descrie19}}}
{{{punct-21}}}: {{{descrie21}}}
{{{punct-22}}}: {{{descrie22}}}
{{{punct-23}}}: {{{descrie23}}}
{{{punct-24}}}: {{{descrie24}}}
{{{punct-25}}}: {{{descrie25}}}
vizualizare
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Perlă

Perla naturală, în românește numită și mărgăritar, este un obiect rotund din sidef cu duritatea de 3,5–4, care este o combinație dintre carbonat de calciu (aragonită, calcită), cristale care determină prin fenomemul interferență luciul perlei și o substanță organică proteică complexă numită „conchin“ respectiv „conchiolină”. Culoarea perlei de la variantele de culoare albă la galben, roz, sau cenușiu, este determinată de temperatura apei și de mediul în care a trăit scoica.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Perlele sunt menționate în China deja în 2206 î.Hr. ca făcând parte din tributul plătit regelui Yu. În perioada antică cele mai prețuite perle proveneau din Persia și India. În lumea musulmană perla era corelată cu simbolul femeii virgine, la kurzi era considerat embrionul care se dezvoltă în uter. Perlele erau de asemenea prețuite de romani sau de grecii antici, fiind numită „margarita”, ele simbolizând persoana iubită. În China, perlele simbolizau bogăția, înțelepciunea, demnitatea și puterea, iar în India, prolificitatea. Perlele erau considerate un simbol al lacrimilor, iar măcinate se consumau ca afrodiziac, iar în Japonia ele însemnau noroc. În Evul Mediu li se va atribui un simbol sacral, ca semn al dragostei față de Dumnezeu, ele fiind menționate în Noul Testament. În farmacie perlele sunt folosite ca medicament sub forma unui preparat din praf de perle amestecat cu oțet sau zeamă de lămâie. Acest obicei este preluat de la arabi și se extinde prin secolul al XIX-lea și în Europa.

Formare[modificare | modificare sursă]

Perlele se formează în natură, procesul de formare nefiind clarificat complet. Presupunerea că un fir de nisip ajuns în scoică ar determina formarea perlei începe să fie respinsă tot mai mult de oamenii de știință. Jochen Schlüter, șeful muzeului mineralogic din Hamburg presupune că răspunzător de formarea perlei ar fi celulule epiteliale rănite al scoicii, care suferă de boală parazitară, scoica căutând neutralizarea parazitului prin învelire cu sidef.

În 2011, un grup de cercetători japonezi au identificat 29.682 de gene ale scoicii de mărgăritar.[1]

Perles Tahiti.jpg
Pearls.jpg

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://web.archive.org/20110626090914/mdn.mainichi.jp/mdnnews/news/20110623p2a00m0na017000c.html

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Milet C, Les perles, de l'huître au bijou, „Pour la Science”, 2007, ianuarie 2008, p. 60-64
  • Neil H. Landman, et al (2001) Pearls: A Natural History, Harry Abrams, Inc., 232 pp., ISBN 0-8109-4495-2
  • Strack, Elisabeth. Pearls, Ruhle-Diebener-Verlag, 2006
  • Kunz, Book of the Pearl, New York, The Century Company, 1908

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]