Gemologie

Gemologia este știința care se ocupă cu studiul pietrelor prețioase sau semiprețioase, naturale și artificiale. Ea face parte din categoria geostiintelor, fiind o ramura a mineralogiei. O parte dintre bijutieri sunt gemologi acreditati sa identifice si sa evalueze pietrele pretioase.

Istoric

O forma rudimentara de educatie gemologica pentru bijutieri si gemologi a inceput in secolul al XIX-lea, insa primele calificari au fost acordate dupa ce Asociatia Nationala a Bijutierilor din Marea Britanie a instituit in 1908 un Comitet Gemologic special in acest scop. Treptat, acest comitet s-a dezvoltat, devenind Asociatia Gemologica a Marii Britanii (cunoscuta si sub numele Gem-A), astazi o organizatie educationala si caritabila acreditata premiata, ale carei cursuri sunt predate in intreaga lume. Primul american care a primit in 1929 o diploma Gem-A a fost Robert Shipley. Tot el a fost cel care mai tarziu a pus bazele Institutului Gemologic American si ale Asociatiei Bijutierilor Americani. Astazi, la nivel mondial exista numeroase scoli profesionale precum si asociatii gemologice ce ofera diverse cursuri de acreditare.

Primul laborator gemologic special creat pentru comertul cu bijuterii dateaza din 1925. Infiintat la Londra, acesta a venit ca o necesitate in urma afluxului de “perle de cultura” si a progreselor inregistrate in procesul sintetizarii rubinelor si a safirelor. Astazi, exista numeroase laboratoare gemologice in intreaga lume ce necesita echipamente de cea mai noua generatie precum si experienta avansata in vederea identificarii noilor provocari – cum ar fi tratamentele aplicate pietrelor pretioase, noile produse sintetice sau alte materiale noi.

Pietrele pretioase sunt clasificate in functie de structura de cristal, greutate, index de refractie si alte proprietati optice, cum ar fi pleocroismul. “Duritatea” unei pietre pretioase este stabilita in urma unei analize pe scala Mohs.

Gemologii iau in calcul toti acesti factori in timpul procesului de evaluare a pietrelor pretioase taiate si slefuite. Analizand la microscop structura interna a unei pietre pretioase, gemologii pot determina daca aceasta este naturala sau sintetica, in functie de prezenta sau absenta incluziunilor naturale lichide. Cu ajutorul cirstalelor exogene partial topite, acestia pot stabili de asemenea, daca piatra respectiva a fost supusa unui tratament termic pentru sporirea intensitatii culorii.

Analiza spectroscopica a pietrelor pretioase taiate permite totodata gemologului sa ii inteleaga structura atomica si sa ii identifice originea, aceasta fiind de altfel factorul major in evaluarea unei pietre pretioase.

Spre exemplu, in comparatie cu un rubin din Thailanda, un rubin din Burma va avea o dispersie optica, interna clara.

Atunci cand pietrele pretioase sunt sub forma bruta, gemologul le analizeaza structura externa, elementele minerale si de baza ale pietrei, culoarea naturala si cea obtinuta in urma slefuirii. Initial, piatra este identificata in functie de culoare, index de refractie, caracter optic, greutate, precum si in urma examinarii caracteristicilor interne sub amplificare.