Ocland, Harghita

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ocland
—  Sat  —
Stema Ocland
Stemă
Ocland se află în România
{{{alt}}}
Ocland
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°09′34″N 25°25′36″E / 46.15944°N 25.42667°E / 46.15944; 25.4266746°09′34″N 25°25′36″E / 46.15944°N 25.42667°E / 46.15944; 25.42667

Țară  România
Județ Actual Harghita county CoA.png Harghita
Comună Ocland
Atestare documentară 1546

Altitudine 507 m.[1] m.d.m.

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 537225
Prefix telefonic +40 x66[2]

Ocland în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Ocland în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Ocland (în maghiară Oklánd) este un sat în județul Harghita, Transilvania, România. Este reședința comunei Ocland.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea este situată în partea de sud a județului Harghita, pe valea Homorodului Mic, la poalele sud-vestice ale Munților Harghitei, în Depresiunea Homoroadelor, pe drumul județean 131, Sânpaul - Ocland - Vârghiș.

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice făcute pe teritoriul satului de-a lungul timpului, au adus dovezi materiale ale unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, în anul 1895, în locul numit "Dealul Pietros", s-au descoperit 19 tumuli aparținând culturii Jigodin. De pe teritoriul satului provine și un topor de piatră de la începutul epocii bronzlui.

În partea estică a satului, în apropiere de "Pădurea Riko" se află cetatea Kustály, formată dintr-un donjon central patrulater înconjurat de ziduri de piatră și mortar, datată în epoca medievală. În locul numit "Vârful Hășmașului" s-a identificat un bugus fortificat, cu șanț de apărare cu val de pământ și polisadă, în interior aflându-se umele unei bărăci din lemn. Materialele descoperite constă în ceramică romană și fragmente de vase de factură dacică.

Prima atestare documentară a satului datează din anul 1546 sub denumirea de Akland, iar în anul 1550 ca Ocland.[3]

Din anul 1876 satul Ocland va aparține de Comitatul Odorhei din Regatul Ungariei, apartenență ce se încheie în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea granițelor Ungariei cu vecinii săi.

În perioada interbelică localitatea face parte din județul Odorhei, iar din anul 1968, după desfințarea Regiunii Autonome Maghiare va aparține teritorial-administrativ de actualul județ Harghita.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia localității este bazată pe activități în domeniul: agriculturii (prin cultivarea terenurilor), exploatării fânețelor, creșterii animalelor, prelucrării primare a lemnului, comerțului cu produse agricole și agroturismului.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica unitariană, secolul al XVI-lea
  • Castelul Kustály
  • Castrul roman (Cetatea Hagymásvár)
  • Poiana narciselor

Localități înfrățite[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Z. Makfalvi, L. Vifkori. Județul Harghita, Monografie]], Ed. Sport Turism, București 1979
  • V. Cavruc. Repertoriul Arheologic al județului Harghita, ISBN 973-99270-2-5
  • I. Pisota, D. Bugă. Județul Harghita, Ed. Academniei RSR, București 1976

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Google Earth
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom: 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Monitorul localităților din Ardeal, Vistai András János