LGV Atlantique

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
LGV Atlantique
Hartă cu LGV Atlantique
Lungime: 279 km
Ecartament: 1.435 mm
Voltaj: 25 kV, 50 Hz ~
Viteză maximă: 300 km/h
KBHFa
Paris-Montparnasse-1
BHF
0,60 Paris-Montparnasse-2-Pasteur
KBHFa STR leer
0,80 Paris-Montparnasse-3-Vaugirard
STRlf ABZlg leer
STRrg ABZrf leer
1,13
STR vSTRa leer
1,24
KRZo vSTRrf leer
Legătură cu linia Paris−Chartres
STRlf vSTRlg leer
vÜSTl
vDST-STR
4,60 Atelierele de la Châtillon
vÜSTl
evSTR
spre Gallardon
vBS2+l
TUNNEL1
6,38 Tunnel de Fontenay 1 (360 m)
TUNNEL1
6,68 Tunnel de Fontenay 2 (474 m)
TUNNEL1
7,16 Tunnel de Fontenay 3 (460 m)
TUNNEL1
7,56 Tunnel de Sceaux 1 (827 m)
TUNNEL1
8,60 Tunnel de Sceaux 2 (216 m)
AKRZu
10,35 Trecere sub autostrada franceză A86
TUNNEL1
Tunnel d'Antony (969 m)
TUNNEL1
Tunnel de Verrières-Massy (1280 m)
KRZu
13,51 Linia RER C și Grande Ceinture
KRZu
13,57 Linia RER B
vSTRrg
spre LGV Interconnexion Est
vKRZu
13,90 Linia Grande Ceinture
vSTRe
14,09 Legătură cu linia "Grande Centure"
TUNNELa
Tunnel de Massy (2014 m)
tBHF
Gara Massy-TGV
TUNNELe
WBRÜCKE
16,772 Pod peste râul Yvette (10 m)
TUNNEL1
16,97 Tunnel de Villejust (4800 m)
AKRZo
24,65 Pod peste autostrada francilienne (220 m)
STR
AKRZo
51,51 Pod peste autostrada franceză A10 (36 m)
KRZu
56,60 Linia Brétigny-Tours
KRZo
82,78 Linia Brétigny-Tours
KRZo
85,53 Linia Chartres-Orléans
WBRÜCKE
106,30 Pod peste râul Loir (111 m)
WBRÜCKE
107,69 Pod peste râul Ozanne (27 m)
KRZu
129,50 Linia Chartres-Niort
WBRÜCKE
129,80 Pod peste râul Yerre (29 m)
leer ABZlf STRlg
130,86 Bifurcația Courtalain
leer STR KRZo
137,07 Linia Chartres-Niort
leer WBRÜCKE STR
158,11 Pod peste râul Braye (35 m)
leer STR BHF
162,07 Vendôme-Villiers-sur-Loir-TGV
leer STR WBRÜCKE
166,65 Viaductul Naveil peste râul Loara (35 m)
leer STR KRZo
167,40 Linia Pont-de-Braye-Blois
leer STR BRÜCKE
176,38 Pod peste RN10 (83 m)
leer STR KRZo
178,13 Linia Brétigny-Tours
STRlg STR STR
spre Paris
eKRZo eABZrf STR
179,28 spre viitoarea linie LGV BPL
ABZrg STRrf STR
181,97
190,94
Bifurcația Connerré
STR STRrg STRrf
spre Le Mans
AKRZo
194,47 Pod peste autostrada franceză A10 (89 m)
WBRÜCKE
208,07 Pod peste râul Brenne (35 m)
TUNNEL1
210,02 Tunnel de Vouvray (1496 m)
BRÜCKE
212,50 Viaduc de Vouvray (387 m)
WBRÜCKE
213,15 Viaduc de la Cissé (322 m)
WBRÜCKE
214,44 Viaduc de la Loire (431 m)
STRrg ABZrf leer
214,69 spre Tours
ABZqr+r KRZo ABZ3rg
216,02 Linia Tours-Paris
STR vSTRrg STRrf
ABZlf vKRZo leer
216,34 spre Vierzon
STR vSTRe leer
216,50
STRlf ABZlg leer
217,00
BRÜCKE
217,07 Viaduc de la Rochepinard (315 m)
WBRÜCKE
218,34 Viaduc du Cher (459 m)
TUNNEL2
218,47 Tranșeul Larçay (210 m)
eABZlf
179,28 spre viitoarea linie LGV SEA
KRZu
227,50 Linia Tours-Châteauroux
AKRZu
228,57 Pod peste autostrada franceză A10
ABZlg
232,21
246,97
Bifurcația Monts spre Tours
STR
spre Bordeaux

LGV Atlantique este o Linie de Mare Viteză situată în Franța care deservește orașele situate la vest de Paris. Punctul de plecare a liniei este Gara Montparnasse, iar forma liniei este în formă de Y, cele două ramuri deservind regiunile Bretania și Pays de la Loire și respectiv sud vestul Franței. Trunchiul comun este format din porțiunea dintre Gara Montparnasse și bifurcația din dreptul localității Courtalain din departamentul Eure-et-Loir. Porțiunea de cale ferată dintre Courtalain și Le Mans este numită ramura vest, iar porțiunea dintre Courtalain și Tours este numită ramura sud-vest. După aceste localități trenurile continuă traseele pe linie clasică.

Traseu[modificare | modificare sursă]

Trunchiul comun[modificare | modificare sursă]

Linia părăsește gara Paris-Montparnasse și traversează periferia sudică a Parisului printr-o serie de tunele în mare parte pe sub Promenada verde din sudul Parisului (o serie de parcuri situate pe terenul rezervat unei autostrăzi). Această promenadă a fost realizată pentru a reduce impactul liniei asupra mediului urban. La ieșirea din gara Montparnasse se află depoul de la Châtillon ce asigură întreținerea trenurilor TGV ce utilizează LGV Atlantique.

La Massy linia este interconectată cu rețeaua feroviară clasică ceea ce permite conexiunea cu celelalte regiuni ale Franței. Gara Massy TGV, una dintre cele trei gări situate pe linia de mare viteză, este situată în apropierea interconexiunii. La ieșirea din gară trenurile intră în tunelul Villejust după care linia continuă în paralel cu Autostrada A10. În dreptul punctului de taxare auto de la Saint-Arnoult linia părăsește traseul autostrăzii continuând spre sud până la bifurcația de la Courtalain situată la kilometrul 130.

Pe primul sector, situat între ieșirea din Gara Montparnasse și Massy, viteza maximă autorizată este de 200 km/h. Tunelul Villejust poate fi traversat cu viteza maximă de 220 km/h după care viteza maximă autorizată este de 300 km/h. Din cei 124 km ai sectorului de mare viteză, 14,316 km reprezintă tunele și 220 m reprezintă viaducte.

Ramura vest[modificare | modificare sursă]

Ramura vest dintre Courtalain și Connerré, situat la periferia orașului Le Mans are o lungime de 53 km. Viteza maximă autorizată este de 300 km/h cu excepția bifurcației care este abordată cu o viteză maximă de 220 km/h. La Connerré linia se intersectează cu linia clasică Paris-Brest. Trenurile pot continua astfel traseul către Rennes sau Nantes. Unele TGV-uri continuă traseul către Brest, Quimper sau Saint-Malo prin Rennes sau Le Croizic prin Nantes.

Ramura sud-vest[modificare | modificare sursă]

Ramura sud-vest dintre Courtalain și Monts, la periferia orașului Tours, are o lungime de 102 km din care 4,5 km reprezintă tunele sau viaducte. După Courtalain linia continuă spre sud și coboară spre Valea Loarei. La kilometrul 162 trece prin gara Vendôme, situată în apropierea kilometrului 166 unde precedentul record de viteză pe calea ferată a fost stabilit la data de 18 mai 1990. După tunelul de la Vouvray linia traversează fluviul Loara, printr-o serie de trei viaducte, și gara Saint-Pierre-des-Corps. La ieșirea din această gară linia traversează râul Cher după care se intersectează cu linia clasică Paris-Bordeaux în dreptul localității Monts. Pe primul sector situat între Courtalain și Vouvray viteza maximă autorizată este de 300 km/h, după care aceasta este de doar 270 km/h. După Tours trenurile continuă spre Poitiers, La Rochelle sau Bordeaux, de unde unele continuă spre Toulouse, Tarbes și Hendaye.

Istoric[modificare | modificare sursă]

  • 1 ianuarie 1983 : crearea comitetului director pentru Linia nouă 2 în cadrul SNCF.
  • 25 mai 1984 : declararea proiectului ca utilitate publică.
  • 15 februarie 1985 : începerea lucrărilor.
  • 1 iulie 1987 : instalarea primelor linii.
  • 24 septembrie 1989 : darea în folosință a ramurei vest.
  • 18 mai 1990 : rama TGV Atlantique nr 325 stabilește un nou record de viteză pe cale ferată (515,3 km/h) la kilometrul 166,8 .
  • 25 septembrie 1990 : darea în folosință a ramurii sud-vest.
  • 27 decembrie 1991 : nașterea unui bebeluș la bordul unui TGV Atlantique.
  • septembrie 2006 : pe linia Paris Tours a fost depășit pragul de 20 milioane de pasageri.

Proiecte viitoare[modificare | modificare sursă]

Două proiecte de continuare a liniei de mare viteză sunt prevăzute:

Acestea vor permite reducerea timpilor de voiaj la maxim trei ore între Paris și extremitățile vestice și sud-vestice ale Franței.

Legături externe[modificare | modificare sursă]