LGV Nord

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
LGV Nord
Hartă cu LGV Nord
Număr: LN3
Ecartament: 1.435 mm
Voltaj: 25 kV 50 Hz ~
Viteză maximă: 320 km/h
KBHFa
0,0 Gare du Nord
STR
DST
4,18 Gara Stade de France-Saint-Denis
AKRZu
4,73 Traversare sub autostrada franceză A86
DST
6,13 Gara Saint-Denis
WBRÜCKE
6,39 Canalul Saint-Denis
KRZo
9,5 Linia Grande Ceinture
DST
14,75 Gara Villiers-le-Bel-Gonesse
ABZlf
15,781
0,000
Bifurcația Gonesse spre Amiens
WBRÜCKE
3,896 Viaduc du Croult (542 m)
BRÜCKE
6,153 Pod peste RN 17 (97 m)
AKRZo
6,551 Pod peste autostrada francilienne (89 m)
AKRZo
10,526 Pod peste autostrada franceză A1 (104 m)
ABZgr+r
13,800 Triunghiul de la Vémars LGV Interconn.
WBRÜCKE
30,822 Pod peste râul Nonette (33 m)
KRZo
37,500 Linia Chantilly-Crépy
BRÜCKE
38,032 Pod peste RN 324 (46 m)
TUNNEL2
46,795 Tranșeul acoperit Verberie 1 (242 m)
TUNNEL2
47,182 Tranșeul acoperit Verberie 2 (141 m)
WBRÜCKE
47,822 Viaductul Verberie Râul Oise (1510 m)
KRZo
51,443 Linia Creil-Jeumont (35 m)
AKRZo
52,342 Pod peste autostrada franceză A1 (209 m)
KRZo
61,964 Linia Rochy-Condé-Soissons
WBRÜCKE
66,327 Pod peste râul Aronde (447 m)
eKRZ
90,000 Linia St-Just-en-C.-Douai
WBRÜCKE
91,580 Pod peste râul Avre (206 m)
leer ABZlf STRlg
97,900 Racord de serviciu
leer KRZo ABZ3lf
98,200 Linia St-Just-en-C.-Douai
leer KRZo ABZ3rg
104,420 Linia Amiens-Laon
leer KRZo STRrf
104,430 Linia St-Just-en-C.-Douai
AKRZu
109,516 Traversare sub autostrada franceză A29
BHF
110,823 TGV Haute-Picardie
WBRÜCKE
121,058 Pod peste râul Somme (301 m)
BRÜCKE
136,765 Pod peste RN 17 (60 m)
leer ABZlf STRlg
148,000
0,000
Bifurcația de la Croisilles
leer STR ABZrg
10,736
187,892
spre Amiens
leer STR STR
spre Arras
WBRÜCKE
160,516 Viaduc de Fampoux peste râul Scarpe (333 m)
leer KRZu ABZ3rg
161,217 Traversare sub linia clasică Paris-Lille
leer ABZrg STRrf
162,000 Raccordul Arras-Nord
AKRZu
162,952 Traversare sub autostrada franceză A26
BRÜCKE
165,345 Pod peste RN 50 (114 m)
KRZo
177,701 Linia Lens-Ostricourt
WBRÜCKE
181,079 Pod peste canalul Deûle (90 m)
KRZo
191,055 Linia Paris-Lille (173 m)
AKRZo
192,857 Pod peste autostrada franceză A1 (87 m)
STRrg ABZrf leer
197,950
0,000
KRZo KRZo leer
199,892
1,973
Linia Lille-Thionville
STR ABZl+l STRlg
3,710
AKRZo AKRZo STR
201,041 Pod peste autostrada franceză A23 (88 m)
ABZrg STRrf STR
201,870
WBRÜCKE leer STR
203,061 Pod peste râul Marque (18 m)
KRZo leer STR
204,304 Linia Tourcoing-Orchies (41 m)
GRENZE leer STR
209,788 Frontiera franco-belgiană LMV 1 belgiană
leer STRrg STRrf
AKRZo
6,179 Pod peste autostrada franceză A27 (102 m)
vSTRrg
spre Valenciennes
leer vSTR-ABZgl STRlg
leer vKRZo ABZ3lf
7,882 Racordul de la Lezennes
vKRZ-ABZg+r
9,250 spre Baisieux
vSTR-ABZg+l
spre Amiens
vÜST
10,500
leer vSTR-ABZgl STRlg
STRrg vKRZu STRrf
ABZr+r vSTRlf STRlg
spre Tourcoing
STR TUNNELa STR
STRlf tKRZ ABZlg
leer tSTR KBHFe
Lille-Flandres
tBHF
11,741 Lille-Europe
TUNNELe
WBRÜCKE
13,748 Pod peste canalul Deûle (341 m)
leer KRZu STRlg
14,775 spre gara Lille-Flandres
leer vSTRrg STRrf
vSTR-ABZgl+l
spre Haubourdin
vÜSTr
leer vSTRlf STRlg
leer KRZo STRrf
17,700 spre Calais
AKRZo
23,476 Pod peste autostrada franceză A25 (69 m)
KRZo
30,790 Linia Armentières-Arques
WBRÜCKE
32,186 Pod peste canalul Lys (113 m)
WBRÜCKE
32,759 Pod peste râul Lys (42 m)
KRZo
41,821 Linia Lille-Calais
STRrg ABZrf leer
58,200 Racordul de la Cassel
ABZ3rf KRZo leer
58,825 Linia Arras-Dunkerque
WBRÜCKE
79,262 Pod peste canalul Haute Colme
KRZo
80,780 Linia Lille-Calais
WBRÜCKE
87,739 Pod peste râul Hem
AKRZu
90,911 Traversare sub autostrada franceză A26
STRrg ABZrf leer
111,089
ABZrg KRZo leer
111,962 spre Amiens
STRlf vSTRlg leer
vBHF
112,645 Calais-Fréthun
vSTRrf
spre gara Calais-Ville
eGRENZE
Intrarea în zona Eurotunnel
ABZlg
spre terminalul Eurotunnel
TUNNELa
Tunelul Canalului Mânecii

LGV Nord, sau Linia Nouă 3 (LN3) (franceză ligne nouvelle 3), este o Linie de Mare Viteză situată în Franța, dedicată transportului de pasageri. Linia are o lungime de 333 km și leagă Parisul cu principalele orașe din nordul Franței precum și cu frontiera belgiană și Tunelul Canalului Mânecii. Linia a fost dată în folosință în anul 1993 și permite viteze maxime în serviciu comercial de 300 km/h. Traseul acesteia este paralel cu Autostrada A1 pentru 130 km iar datorită faptului căeste situată în totalitate în câmpie nu conține rampe cu înclinare mai mare de 25 la mie.

Trei tipuri principale de material rulant de mare viteză utilizează linia: trenuri SNCF TGV Réseau, trenuri Eurostar TGV TMST și trenuri Thalys TGV PBA și PBKA. Circulația este controlată dintr-un post situat la Lille.

Traseul LGV Nord. Cu negru sunt indicate liniile clasice utilizate de TGV-uri.
LGV Nord la Goussainville (Val-d'Oise).

Traseul[modificare | modificare sursă]

LGV Nord începe la Arnouville-lès-Gonesse, la 16,6 km de gara de Nord din Paris în paralel cu linia clasică Paris-Creil. La Vémars, întâlnește LGV Interconnexion Est prin intermediul unui trinughi de conexiune situat în apropierea Aeroportului Internațional Charles de Gaulle. După ce traversează pădurea Ermenonville prin est, se alătură autostrăzii A1 în dreptul localității Chevrières cu care continuă în paralel până la periferia orașului Lille. La Ablaincourt-Pressoir în departamentul Somme, există o gară, TGV Haute-Picardie, ce deservește trenurile provincie-provincie. La Croisilles o bifurcație permite legătura spre Arras iar la Fretin, un trinughi de conexiune permite legătura cu Linia de mare viteză Lille-Bruxelles ce continuă spre est și traversează frontiera franco-belgiană la Wannehain. La intrarea în Lille linia este interconectată cu rețeaua clasică ce permite deservirea gării Lille-Flandres. Linia de mare viteză traversează orașul în mare parte prin subteran, trecând și prin gara Lille-Europe. La Lambersart reîncepe tronsnul de mare viteză în direcția Calais. La Cassel, un racord permite deservirea orașului Dunkerque iar terminus-ul liniei este la Fréthun, în dreptul terminalului Eurotunnelului, ceea ce permite trenurilor TGV să deservească orașul Calais iar trenurilor Eurostar să continue călătoria spre Londra. .

Traseul reprezintă cea mai scurtă legătură posibilă între Paris și Lille însă a fost aspru criticat în regiunea Picardia, în care, deși o traversează de la sud la nord, nu deservește nici o licalitate. Gara TGV Haute-Picardie construită la jumătatea distanței dintre Amiens și Saint-Quentin este considerată ca fiind insuficientă. Criticii proiectului au denumit-o "gara sfeclei" (franceză gare des betteraves) deoarece este construită în mijlocul unor terenuri agricole, la o intersecție de autostrăzi. Un proiect LGV Picardie ar urma să deservească orașul Amiens asigurând în același timp o legătură mai scurtă între Paris și Tunelul Canalului Mânecii reducând astfel timpul unei călătorii între Paris și Londra sub două ore. Totodată ar permite descongestionarea LGV Nord aflată actualmente aproape de saturație.

Istoric[modificare | modificare sursă]

  • 29 septembrie 1989 : declararea proiectului ca utilitate publică.
  • 2 septembrie 1991 : începutul instalării șinelor.
  • 9 septembrie 1992 : punerea sub tensiune a catenarului.
  • 20 octombrie 1992 : primele teste de circulație.
  • 23 mai 1993 : punerea în funcțiunea a primului tronson dintre Paris și Arras. .
  • 26 septembrie 1993 : punerea în funcțiune a tronsonului dintre Arras și Calais.
  • 2 iunie 1996 : punerea în funcțiune a tronsonului dintre Lille și frontiera belgiană.

Această linie a fost în principal prevăzută pentru legături internaționale. Deschiderea Tunelului sub Canalul Mânecii a dus la accelerarea proiectului și realizarea acestuia în regim de urgență. Linia a fost dată în folosință cu un an înaintea tunelului și cu 18 luni înainte de începerea serviciului Eurostar. Legătura către Bruxelles nu a fost deschisă decât în 1997 datorită numeroaselor dezacorduri politice dintre comunitățile flamande și valone din Belgia asupra traseului liniei. Odată cu inaugurarea acesteia legătura spre Bruxelles a devenit prima linie de mare viteză transfrontalieră din lume.

Conexiuni[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]