George Breazul
George Breazul, pe numele real Gheorghe N. Georgescu-Breazul (n. 14 septembrie 1887, Amărăștii de Jos, județul Dolj - d. 3 august 1961, București) a fost muzicolog, profesor, etnomuzicolog și crtitic muzical român. Studiile muzicale le-a început la Seminarul din Râmnicu Vâlcea și Seminarul Central din București (1899-1907), continuându-le la Conservatorul București (1908-1912), cu D. G. Kiriac (teorie-solfegiu), Ion Nonna Otescu și Alfonso Castaldi (armonie, contrapunct). S-a specializat, ca auditor, la Universitatea din Berlin (1922-1924), cu Oskar Fleischer (istoria muzicii medievale, notație muzicală), Johannes Wolf, Richard Sternfeld, Hermann Abert (istoria muzicii), Erich Moritz von Hornbostel (folclor comparat, practica înregistrării fonografice), Curt Sachs (teoria instrumentelor), Johannes Wolf (muzica medievală), Max Friedländer (folclor), Georg Schünemann (pedagogie muzicală), Carl Stumpf (psihologie muzicală), Eduard Spranger (folclor comparat), Ferdinand Jakob Schmidt (pedagogie), Riehl, Groethnisen, Dessoir, Breysig. S-a specializat la Laboratorul La Charité cu profesorul Karl Schaeffer. Profesor la Institutele particulare Model, Lolliot și Sf. Gheorghe din București (1914-1916); maestru de muzică (1919-1920) și profesor (1920-1921, 1924-1926) la Liceul Militar Mănăstirea Dealu din Târgoviște, profesor de educație muzicală și ritmică la Oficiul Național de Educație Fizică din București (1925-1926), profesor de muzică vocală la Seminarul Central dun București (1926-1927), profesor provizoriu de teorie și solfegiu (1926-1927) și profesor de enciclopedie și pedagogia muzicii (1927-1938; 1945-1946), de teorie-solfegiu (1939-1945; 1946-1953), profesor și șef de catedră de istoria muzicii (1953-1961) la Conservatorul București, profesor onorific de estetică, acustică, pedagogie, psihologie și practică muzicală la Academia de Muzică Religioasă din București (1928-1936); Inspector General al Învățământului muzical secundar din România (1932-1939); profesor de muzică românească și consilier la Liceul Militar Muzical din București (1941-1942; 1950-1953). A cules, transcris și publicat folclor, punând bazele Arhivei Fonogramice a Ministerului Instrucției, Cultelor și Artelor (1927-1941). A fondat și a condus colecția de muzicologie Melos (1939-1941), destinată studiilor de istoria muzicii românești. A susținut emisiuni radiofonice și de televiziune, conferințe, prelegeri, concerte-lecții și comunicări științifice în țară și în străinătate (Cehoslovacia, Germania, Austria). A întreprins călătorii de studii și documentare în Germania, URSS, Austria, Franța etc. A condus, împreună cu Maximilian Costin, revista Muzica din Timișoara (1920-1925). A publicat studii, articole, cronici muzicale, recenzii etc. în: Muzica, Studii de muzicologie, Probleme de muzică, Cultura,ș.a A activat ca dirijor de cor și de orchestră la formațiile Doina, Schubertbund, Crângul, Societatea Funcționarilor Publici, Societatea pentru Răspândirea Cântărilor, Cântarea României din București etc. A fost membru al Societății Academice Române din Berlin (1922), Deutsche Musikgesellsckaft din Leipzig (1927), International Musicological Society din Basel (1928), Gesellschaft der Musikforschung din Berlin (1925), Societatea Internațională din Praga (1936), Société Française de Musicologie din Paris (1938), Instituto Nazionale di Studi sul Rinascimento din Florența (1924), membru corespondent la Max Reger-Institut din Bonn (1947), membru la Gesellschaft der Freunde des International Musiker-Briefe-Archive din Berlin (1958). A colaborat cu articole lexicografice la Encyclopédie de la Musique-Fasquelle, Die Musik in Geschichte und Gegenwart, Riemann Musik-Lexikon, Enciclopedia dello Spettacolo, Balsaia Ențiklopedia Sovietskaia, Südosteuropa Handbuch, Das Musikschriftung, Who's Who in Music (Copenhaga), etc. Și-a închegat cea mai mare bibliotecă muzicală particulară din țară. A fost distins cu Premiul Academiei Române (1931, 1933, 1937), Ordinul Muncii, cls. II (1955), Premiul de Stat cls. I (1955).
Muzicologie, istoriografie:Concepții dominante în muzica românească de azi, în: Gândirea; Muzica românească de azi, Cartea Sindicatului Artiștilor Instrumentiști din România, scoasă de Prof. Petre Nițulescu (redactată de George Breazul); Patrium Carmen.Contribuții la studiul muzicii românești; Muzica tracilor, în: Pagini din istoria muzicii românești; Învățământul muzical în Principatele Românești de la primele începuturi până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în: Anuarul Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din București; 150 ani de la moartea lui Mozart; Die ersten Mozart-Aufführungen in Rumänien; Muzica românească, în: Serdika; Redacții muzicale româno-ruse, în: Muzica; Învățământul muzical în Țara Românească. La împlinirea a 90 de ani de la înființarea Conservatorului de Muzică și Declamațiune din București, în: Muzica; Știri noi despre redacțiile muzicale româno-ruse, în: Muzica; La bicentenarul nașterii lui Mozart; Pagini din trecutul muzicii noastre legată de lupta poporului. Unirea Țărilor Române și muzica, în: Muzica; București la a 500-a aniversare de existență documentară. Contribuții la cunoașterea trecutului muzicii noastre, în: Muzica; Pagini din istoria muzicii. Un muzicant român peste hotare în sec. XIV, în: Muzica; Pagini din istoria muzicii. Date noi cu privire la relațiile muzicale româno-ruse, în: Muzica; Noi date despre trecutul muzicii noastre, în: Muzica; Musique roumaine, în: Encyclopédie de la musique; Pagini din istoria muzicii românești, vol. 1; Pagini din istoria muzicii românești, vol. 2; Pagini din istoria muzicii românești, vol. 3; Pagini din istoria muzicii românești, vol. 4.
Muzicologie (Monografii): D. G. Kiriac la 50 de ani de la înființarea Societății corale „Carmen”, în: Muzica (în colaborare cu Ion D. Chirescu și Vasile Popovici); Glinka, în: Probleme de muzică; Gavriil Musicescu (schiță monografică); D. G. Kiriac. Folclor (Studii): Sufletul românesc în muzica populară românească. Către diriguitorii revistei „Isvorașul”, în: Isvorașul; Pentru muzica populară, în: Ideea Europeană; Culegerea cântecelor populare. O arhivă fonogramică în țara noastră, în: Muzica; Arhiva fonogramică, în: Armonia; Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucției, Cultelor și Artelor, în: Boabe de grâu; Cartea Satului. Vicleimul; Colindele. Întâmpinare critică (plus disc); Oligocordii și stenohorii. Moduri prepentatonice, în: Cercul Folcloric; Idei curente în cercetarea cântecului popular. Moduri pentatonice și prepentatonice, în: Studii Muzicologice; Studiul științific al creației populare – sarcină de frunte a muzicologiei noastre, în: Muzica; Pagini din istoria muzicii românești. Cercetări de istorie și folclor, vol. 5;
Pedagogie muzicală, învățământ: Observațiuni relative la învățământul muzical din școala secundară, în: Muzica; O catedră de pedagogie muzicală la Conservatorul din București, în: Muzica; Înființarea unei catedre de pedagogie la Conservator, în: Rampa; Educația muzicală, în: Program de lucru pentru acțiunea culturală; Muzica românească la Praga. România la întâiul Congres internațional de educație muzicală, ținut la Praga în aprilie 1936; Die Musikerziehung in Rumänien; Musikerziehung als wissenschaftliche Disziplin, în: Der Auftakt; Un capitol de educație muzicală, extras din Omagiu lui Constantin Kirițescu; Educația muzicală în școala primară, în: Revista Pedagogică.
Lucrări didactice: Manuale, Metode: Carte de cântece pentru clasa I secundară (în colaborare cu Sabin Drăgoi); idem clasa a II-a secundară; idem clasa a III-a secundară; idem, clasa a IV-a secundară; Carte de cântece pentru copii pentru clasa I primară (în colaborare cu Nicolae Saxu); idem clasa a II-a primară; idem clasa a III-a primară; idem clasa a IV-a primară; Metodă de vioară, partea I, poziția I, pentru Școli Normale, Conservatoare particulare și învățământul individual (în colaborare cu Maximilian Costin); Istoria muzicii românești; Carte de cântece pentru copii (sinteză din cele 4 Cărți de cântece pentru copii, 1973, în colaborare cu N. Saxu).
Ediții critice. Antologii. Colecții de folclor: Cântările Sfintei Liturghii pentru școală și popor (în colaborare cu Ion Popescu-Pasărea și G. Comana); Colecție de coruri (în colaborare cu Ioan D. Chirescu); Colinde (colecția Cartea satului); Cântece românești pentru școala primară; D. G. Kiriac. Opere alese (în colaborare cu Ioan. D. Chirescu); Gavriil Musicescu. Opere alese; Breazul George. Scrisori și documente, vol. 1.
Bibliografie: Viorel Cosma, Muzicieni din România, Lexicon bibliografic, vol. I
