Ion Nonna Otescu
| Ion Nonna Otescu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  București, România |
| Decedat | (51 de ani)[1] București, România |
| Frați și surori | Nicolae Ottescu |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | compozitor |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Studii | Conservatoires nationaux supérieurs de musique et de danse[*], Schola Cantorum de Paris[*], Universitatea Națională de Muzică București |
| Premii | Premiul Enescu |
Modifică date / text  | |
Ion Nonna Otescu, uneori cu grafia Ottescu, (n. 15 decembrie 1888, București - d. 25 martie 1940, București ) a fost un compozitor și dirijor român.[2]
Biografie[modificare | modificare sursă]
Studiile și le-a făcut la Conservatorul din București, cu Dumitru Kiriac și Alfonso Castaldi. Și-a continuat studiile muzicale la Paris, cu Charles-Marie Widor și Vincent d'Indy.
A fost profesor la Conservatorul din București și apoi director al acestui institut. Între 1920-1940, Otescu a fost vicepreședintele Societății compozitorilor români.
La început a fost influențat de stiluri diferite, în special de impresionism. În ultimele lucrări, îndeosebi în opera comică De la Matei citire, compozitorul Otescu a pus accentul pe dezvoltarea în forme simfonic instrumentale a melosului popular românesc.
Poeme simfonice[modificare | modificare sursă]
- Le temple de Gnide, 1908
- La légende de la rose rouge, 1910
- Narcisse, 1910
- Impresiuni de iarnă, 1914
- Vrăjile Armidei, 1915 (vioară și orchestră)
Schițe simfonice pe teme populare românești[modificare | modificare sursă]
- Din bătrâni, 1912
Balet[modificare | modificare sursă]
- Ileana Cosânzeana, 1917
Operă comică[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Ion Nonna Otescu, Musicalics
- ^ „Otescu, Ion Nonna” în Don Michael Randel (editor), The Harvard Biographical Dictionary of Music, Harvard University Press, 1996, ISBN: 9780674372993, p. 657.
