The Epoch Times

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Epoch Times)
Salt la: Navigare, căutare
The Epoch Times
WIKI ET1.jpg
Informații generale
Tip Ziar internațional
Format Cotidian online
Data fondării 2000
Limbă Multiple, printre care chineză, engleză și română
Sediu New York, Statele Unite ale Americii
Site web The Epoch Times, Epoch Times România

The Epoch Times este un ziar internațional multilingv și a apărut sub formă de ziar în limba chineză în luna mai a anului 2000. Cu sediul central la New York, ziarul are birouri locale de știri și o rețea de reporteri locali în toată lumea. Este vândut sau distribuit gratuit în aproximativ 35 de țări de pe glob, având ediții în limba engleză, chineză și alte 9 limbi în ediții tipărite și 21 de limbi în varianta online.

Istorie[modificare | modificare sursă]

The Epoch Times a fost întemeiat în anul 2000 de către John Tang împreună cu un grup de americani de origine chineză ca răspuns la cenzura din China și nevoia societății internaționale de a înțelege evenimente importante precum represiunea minorităților religioase din China.

Ziarul a apărut la început în limba chineză în New York [1], iar în august 2004 a fost lansată ediția în limba engleză a The Epoch Times în New York, Washington DC, Los Angeles, San Francisco și în alte câteva orașe.[2] Apare de asemenea în San Diego, San Francisco, Boston, Dallas, New Jersey și Chicago, precum și în toate orașele mari din Canada, existând inclusiv versiunea în franceză în Montreal.[3] Ziarul este asociat cu alte servicii media, inclusiv televiziunea New Tang Dynasty TV și stația radio Sound of Hope.

Publicația prezintă frecvent articole despe cenzura din media și impactul pe care guvernul chinez îl are asupra entităților media în limba chineză din afara Chinei, câștigând o influență semnificativă în diaspora chineză [4].

În anul 2000, 10 corespondenți Epoch Times au fost închiși în China, iar echipa actuală a ediției în chineză a Epoch Times (DaJiYuan) lucrează din Hong Kong [5]

Distribuție[modificare | modificare sursă]

Din februarie 2012 există 67 de ediții Epoch Times tipărite pe tot globul [6], iar 1.315.000 de copii sunt distribuite în 35 de țări diferite.[7] În cele 35 de țări, distribuția lor variază fiind zilnică, săptămânală, de două ori pe săptămână sau lunară.

Yuezhi Zhao, Profesor asistent în Comunicare la Universitatea Simon Fraser din Canada scria în 2003 că website-ul The Epoch Times și grupul de ziare The Epoch Times s-au "dezvoltat în unul dintre cele mai mari site-uri de știri și grup media în limba chineză din afara Chinei în ultimii doi ani, cu ediții locale în mai mult de 30 de state americane, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Japonia, Indonezia, Taiwan, Hong Kong și țări mari vest europene"."[8] Zece ani mai târziu în 2013 DaJiYuan a devenit cel mai mare grup de ziare de limbă chineză independente din lume[6]

Pe lângă distribuția globală a edițiilor multilingve tipărite, Epoch Times are în total 40.425.000 de pagini vizionate pe lună online, 6.123.000 de vizite lunare din care 3.952.000 sunt vizite unice.[9]

Data de lansare a distribuției și sumar[modificare | modificare sursă]

Limbă[10] Sumar
Engleză Ediția în limba engleză a ziarului The Epoch Times a început în septembrie 2003 ca website și a început să fie tipărit la New York, în august 2004. Acum este publicat în Statele Unite ale Americii, Canada, Australia, Marea Britanie, Irlanda, Noua Zeelandă, Singapore și Malaezia.
Chineză Cea mai veche dintre editiile ziarului The Epoch Times, ziarul chinez a fost în funcțiune din august 2000, când a fost lansat atât ca website cât și într-o ediție tipărită în New York. Epoch Times Chinez (Dajiyuan), este acum cel mai mare ziar de limbă chineză din lume, care acoperă 35 de țări din America de Nord și de Sud, Europa, Australia și Asia.
Franceză Ediția franceză a ziarului The Epoch Times a fost lansată ca un website în ianuarie 2005, și a fost tipărită la scurt timp după. "La Grande Epoque" poate fi găsit acum în Franța, Canada (Montreal, provincia Quebec) și Elveția.
Spaniolă Website-ul spaniol "La Gran Epoca" a fost lansat la începutul anului 2005. Circulația ziarului tipărit a început în Argentina cu o săptămână înainte de lansarea website-ului.
Germană Website-ul german "Epoch Times Deutschland" a fost lansat la sfârșitul anului 2004, aproximativ la momentulul la care a fost lansată ediția franceză. A fost tipărită în Germania și câteva țări vecine ca "Die Neue Epoche", iar acum are numai versiune online.
Rusă Ediția în limba rusă a ziarului The Epoch Times a început în decembrie 2004 ca website, și mai târziu a început să fie tipărit în Sankt Petersburg. Ziarul rus este acum distribuit în toată Rusia.
ucraineană Website-ul ucrainean "Велика Епоха" (sau The Epoch Times) a fost lansat în mai 2005. În martie 2006, ediția rusă a lansat website-ul ucrainean pentru ucrainenii care vorbesc limba rusă (www.EpochTimes.com.ua/ru/)
Bulgară Ediția bulgară a ziarului The Epoch Times și-a început activitatea la mijlocul lunii februarie 2005. A început cu o versiune bulgară a "Nouă Comentarii".
Română Ediția română a ziarului The Epoch Times și-a început activitatea în luna mai 2005. A început cu o versiune tipărită în limba română a "Nouă Comentarii". Website-ul Epoch Times România a fost lansat la 5 ianuarie 2006, și din luna aprilie 2006 a văzut lumina tiparului. Ultima ediție tipărită a apărut în decembrie 2009. Acum Epoch Times România are numai prezență online.
Ebraică Ediția Ebraică a ziarului The Epoch Times și-a început activitatea în decembrie 2005.
Slovacă Ediția slovacă a ziarului The Epoch Times și-a început activitatea la 1 martie 2006
Cehă Ediția cehă a ziarului The Epoch Times și-a început activitatea la 6 octombrie 2006
Turcă Ediția turcă a ziarului The Epoch Times și-a început activitatea la 9 iunie, 2011
Portugheză Ediția portugheză a ziarului The Epoch Times și-a început activitatea la 18 aprilie 2012. Echipa principală este bazată în Brazilia, și are un birou în Portugalia.
Italiană Ediția italiană a ziarului The Epoch Times și-a început activitatea în decembrie 2012.
Persană Ediția persană a ziarului The Epoch Times și-a început activitatea la 12 ianuarie, 2013. Această ediție se adresează celor care vorbesc persană din Iran, Afganistan, Tadjikistan, precum și în alte părți ale globului.

Edițiile tipărite[modificare | modificare sursă]

Limbă[10] Circulație[11] Website Regiune/Distribuție[11]
Chineză 990,850 ziare/săptămănă http://www.epochtimes.com/,
http://www.epochtimes.com.tw/,

http://hk.epochtimes.com/

Asia, Canada, Europa, Oceania,

America de Sud & SUA

Engleză 218,000 ziare/săptămănă http://en.epochtimes.com/ Asia, Canada, Europa, Oceania,

& SUA

Franceză 17,500 ziare/săptămănă http://www.epochtimes.fr/ Canada & Europa
Ebraică 7,500 ziare/săptămănă http://www.epochtimes.co.il/ Israel
Indoneziană 3,500 ziare/săptămănă http://erabaru.net/ Indonezia
Japoneză 7,500 ziare/săptămănă http://www.epochtimes.jp/ Japonia
Coreeană 12,000 ziare/săptămănă http://www.epochtimes.co.kr/ Coreea
Spaniolă 9,775 ziare/săptămănă http://www.lagranepoca.com/ Europa & America de Sud

Edițiile online[modificare | modificare sursă]

Limbă[10] Website
Bulgară http://www.epochtimes-bg.com/
Germană http://www.epochtimes.de/
Italiană http://www.epochtimes.it/
Persană http://persian.epochtimes.com/
Portugheză http://www.epochtimes.com.br/
Română http://www.epochtimes.ro/
Rusă http://www.epochtimes.ru//
Slovacă http://www.velkaepocha.sk/
Suedeză http://www.epochtimes.se/
Turcă http://epochtimestr.com/
Ucraineană http://www.epochtimes.com.ua/
Vietnameză http://vietdaikynguyen.com/v2/

Ediția română[modificare | modificare sursă]

Epoch Times România, publicația online în limba română a mediei internaționale multilingve The Epoch Times, și-a început activitatea în luna aprilie 2006 cu o versiune tipărită în limba română a "Nouă Comentarii". Website-ul Epoch Times România a fost lansat la 5 ianuarie 2006, și din luna aprilie 2006 ziarul a văzut lumina tiparului. Ultima ediție tipărită a apărut în decembrie 2009 [12]. Acum Epoch Times România apare numai online și include secțiuni de știri locale, naționale și internaționale, despre știință, sănătate, automobile, artă și cultură, stil, și secțiuni speciale despre valorile și cultura tradiționale chineze.[13]

Ediția din New York[modificare | modificare sursă]

Ediția din New York are în mod normal 50 de pagini și e împărțită în 4 secțiuni.[14] Secțiunea “A” este dedicată în principal evenimentelor curente, acoperind știri locale despre New York și zonele înconjurătoare, știri naționale și internaționale, incluzând câteva pagini dedicate subiectelor și politicii din China. Adițional paginilor de știri, secțiunea A include pagini de opinie, sport, știință & tehnologie, afaceri și imobiliare.

Secțiunea “B” prezintă în primul rând artă și cultură – acoperă formele de artă clasică, expoziții și evenimente care au loc atât global cât și localizate în zona New York-ului. Secțiunea B mai include teme de stil și o pagină intitulată “Esența Chinei” dedicată culturii tradiționale chineze, poveștilor și formelor artistice.[14]

Secțiunea “C” se axează pe sănătate și fitness prezentând tratamente ale științei moderne, ale științei alternative și tratamente din medicina chineză. Secțiunea “D” este dedicată artei culinare, concentrându-se pe gătit și pe restaurantele locale.

Alte ediții în limba engleză[modificare | modificare sursă]

În afara New York-ului celelalte ediții în limba engleză iau de obicei forma ziarelor cu 16-24 de pagini. Conținutul edițiilor de limbă engleză din afara New York-ului reprezintă oarecum versiunea condensată a ediției New York, dar se concentrează pe evenimentele din regiunea respectivei ediții. De exemplu, ediția canadiană are articole despre Canada în fiecare secțiune cu o secțiune de știri naționale alcătuită în întregime din știri canadiene.[15]

Ediția chineză[modificare | modificare sursă]

Conform publicației însăși, ediția chineză a ziarului Epoch Times (Dajiyuan) este cel mai mare și mai larg distribuit ziar de limbă chineză din lume, acoperind 35 de țări.[16] Ediția tipărită are între 30 și 80 de pagini, depinzând de regiune și tipic include secțiuni de știri locale și naționale, despre China, din lume, despre știință, sănătate, automobile, imobiliare, artă și cultură, stil, cămin, hrană și secțiuni speciale despre valorile și cultura tradiționale chineze.[17]

Conform Consiliului Canadian de Audit al Circulației,The Epoch Times este primul și singurul cotidian de limbă chineză din Canada care a completat un audit de circulație.[18][19]

Acoperire notabilă[modificare | modificare sursă]

În timpul vizitei lui Hu Jintao în Canada în iunie 2010, Toronto Star nota că Epoch Times a publicat câteva relatări foarte critice cu ocazia vizitei lui Hu, cum ar fi acuzațiile la adresa ambasadei chineze locale care a orchestrat parada de întâmpinare precum și o presupusă înregistrare a unui discurs al ministrului educației Liu Shaohua în care Liu a declarat că ambasada ar fi oferit cazare și transport pentru peste 3000 de participanți la paradă.[20]

Entitățile media canadiene au relatat că oficiul de presă al parlamentului a efectuat aranjamente deliberate legate de aparițiile publice ale lui Hu, limitând accesul Epoch Times la președintele chinez, deși ziarul este membru acreditat al galeriei de presă al parlamentului canadian, cu aceleași drepturi de acces ca oricare altă media.[20] Ziarul a publicat, de asemenea, un interviu în exclusivitate cu membrul parlamentului Rob Anders, în care Anders a afirmat că guvernul chinez a folosit cadouri și oportunități de afaceri în încercările de a influența deciziile politice ale Canadei.[21]

Atitudinea politică[modificare | modificare sursă]

The Epoch Times avea inițial ca public țintă cititorii de limbă chineză din afara Chinei și relata diversele abuzuri și intrigi ale Partidului Comunist chinez (PCC). Articolele ziarului despre China sunt extrem de critice la adresa guvernului Republicii Populare Chineze, mai ales în tonul comentariilor despre partidul comunist. Ziarul este unic prin acordarea atenției semnificative campaniilor Falun Gong, mai ales în încercarea de a da în judecată pe fostul președinte Jiang Zemin sub legislația civilă de genocid, neacoperită de multe publicații mari.[22] Precum e raportat de publicația însăși, jurnaliștii chinezi au relatat despre acuzații de abuz asupra drepturilor omului, încălcări ale libertăților civile și corupția din cadrul partidului, printre altele.[1] .

Publicația contracarează, de asemenea, ceea ce se consideră a fi propagandă PCC, prin propriile sale articole de opinie. Publicația este vocală în susținerea disidenților, pro-independenței din Taiwan, și a altor oponenți tradiționali ai PCC.

De obicei formatul ziarului Epoch Times este de 16 pagini și acoperă, de asemenea, știri de interes general, și, în unele locuri poate semăna cu un ziar de comunitate.[23] Unele versiuni locale își asumă forma unui ziar săptămânal gratuit pe baza conținutului de pe website-ul ziarului The Epoch Times, și sunt distribuite în întreaga lume. Zhao a spus: "În timp ce ziarul de interes general tipic își tratează versiunile web ca o extensie a versiunii tipărite deja-existente, website-ul ziarului The Epoch Times servește ca referință pentru toate publicațiile sale din întreaga lume".[8]

Publicația acoperă subiecte de interes general, cu un accent pe stirile din China și drepturile omului.[24][25]

Ziarul este un critic puternic al Partidului Comunist Chinez(PCC) și politicile guvernului chinez. În 2004, ziarul a publicat "Nouă Comentarii despre Partidul Comunist", o critică în profunzime a regimului de guvernământ din China. Ziarul acoperă cauzele și grupurile care se opun PCC, inclusiv Falun Gong, dizidenți, activiști și susținători ai guvernului tibetan în exil. Website-ul Epoch Times găzduiește, de asemenea, o "mișcare Tuidang - renunțare la PCC", încurajând chinezii să renunțe la PCC și la organizațiile afiliate.[26] China blochează accesarea website-ului Epoch Times de către cetățenii chinezi [27]

Reporterii publicației au birouri la nivel local, în fiecare țară în care este tipărită o ediție. În New York, ei sunt o prezență comună la evenimente publice, și în lume ei acoperă subiectele care se referă la propriile lor arii, contribuind la un bază de date de articole pentru ca diferitele ediții să le poată folosi. David Ownby, directorul Centrului pentru Studii Asiatice de Est, la Université de Montréal și autor al Falun Gong și viitorul China, a notat că articolele ziarului sunt "bine scrise și interesante, dar din când în când au idiosincrasii în acoperirea lor"."[28]

„The Epoch Times este un ziar cu o misiune”, spune Ownby, care include „raportarea cu privire la aspectele legate de drepturile omului în întreaga lume, care permite focalizarea considerabilă pe China și Falun Gong.”[29]

Nouă comentarii despre Partidul Comunist[modificare | modificare sursă]

Din noiembrie 2004, versiunea chineză a The Epoch Times a publicat și promovat o serie de editoriale și o carte intitulată "Nouă Comentarii despre Partidul Comunist" în chineză simplificată 九评共产党chineză tradițională 九評共產黨. Editorialele au intenția de a oferi o prezentare alternativă a istoriei PCC-ului, de la ascensiunea sa la putere sub conducerea lui Mao Zedong până acum, precum și o condamnare a comunismului în toate formele sale. În carte PCC-ul a fost criticat ca o instituție nelegitimă care face apel la tactici ascunse, pentru a obține puterea. Comentariile susțin că PCC "a distrus cultura tradițională chineză", și merge până la a numi PCC-ul un "cult malefic".[30] Potrivit lui Ownby,Comentariile sunt o condamnare a comunismului și o acuză directă cu privire la legitimitatea Partidului Comunist Chinez de a guverna China."[29]

Cele Nouă Comentarii au câștigat categoria de premii naționale AAJA Asian American Journalists Association , “Asian American Issues – Online”, la Convenția (AAJA) ce a avut loc în august 2005.[31][32] The "Commentaries" were subsequently translated into more than 30 other languages.[33] [34]

Numărul de persoane care au renunțat la Partidul Comunist din China sau organizațiile sale afiliate, potrivit statisticii menținute de ediția chineză a The Epoch Times, a fost de peste 103 milioane la 10 octombrie 2011.[35]

Recoltarea de Organe[modificare | modificare sursă]

The Epoch Times a fost primul ziar care să relateze acuzațiile de recoltare pe scară largă a organelor practicanții Falun Gong deținuți în rețeaua de închisori și lagăre de muncă din China.

Pe parcursul lunii martie 2006, ziarul a publicat o serie de articole care conțin acuzații făcute de către un număr de persoane anonime care pretind a fi martori oculari la recoltarea de organe în Spitalul Sujiatun și în altele.[36] Afirmațiile au fost criticate de disidentul Harry Wu, care a declarat că nu aveau suficient suport documentar sau informații detaliate.[37][38][39]

Un raport al publicației New America a afirmat despre protejarea numelor în transcrierile convorbirilor telefonice dintre sursele din spitale din China și un cercetător, care au fost folosite pentru a susține acuzațiile de recoltare de organe, ca nu aderă la standardele jurnalistice de profesionalism și obiectivitate.[23] Cindy Gu, directorul de comunicare pentru The Epoch Times, a declarat că ziarul a trebuit să protejeze identitatea surselor lui.[23]

Premii și realizări[modificare | modificare sursă]

La nivel mondial, compania de media The Epoch Times a fost beneficiara a numeroase premii:

2005 National Ethnic Press & Media Council Award – Publicației The Epoch Times i-a fost acordat acest premiu anual pentru a fi "un apărător puternic al drepturilor omului și valorilor democratice". Publicația a fost, de asemenea, recunoscută ca a fi prima care a relatat cu privire la acoperirea virusului SARS de către autoritățile chineze în China.[40]

2005 Asian American Journalists Association National Award - The Epoch Times a fost premiat pentru "excelență în acoperirea problemelor asiatico-americane", pentru seria sa editorială, Nouă Comentarii despre Partidul Comunist. Potrivit ziarului în sine, cele "Nouă Comentarii" au determinat milioane de oameni din China să renunțe la Partidul Comunist pentru că le-a furnizat "pentru prima oară în profunzime adevarata natură și istorie a Partidului Comunist Chinez (PCC).”[41]

2005 International Society for Human Rights Award - In May 2005, Die Neue Epoche, ediția în limba germană a The Epoch Times, a primit premiul special mass-media de la Societatea Internațională pentru Drepturile Omului (IGFM) pentru "raportarea extinsă și periodică cu privire la încălcări ale drepturilor omului în China".[42]

2012 Queen Elizabeth II Diamond Jubilee Medal - Publicației The Epoch Times i-a fost acordată această medalie comemorativă, care onoreaza “contribuții și realizări semnificative ale canadienilor”.”[43][44] Editorul șef al ediției canadiene, Cindy Gu, a fost nominalizată pentru medalie de Centrul Canadian pentru Conștientizarea Abuzurilor (CCAA), pentru creșterea gradului de conștientizare și abuzurile drepturilor omului în China și recoltarea de organe de la practicanții Falun Gong.[45] [46]

2012 National Ethnic Press and Media Council Award - Ediției chineze a The Epoch Times i-a fost acordat acest premiu anual pentru "Excelență în editorial/expresia liberă, cel mai bun conceput și prezentare vizuală” [47]

2012 New York Press Association Award - The Epoch Times a câștigat primul loc la categoria “Best Special Section—Advertising, Division 2”, pentru o secțiune specială produsă pentru săptămâna asiatică în New York, în martie 2012. "O mare secțiune specială are cinci componente puternice: o acoperire mare, design atrăgător, artă, conținut puternic, și publicitate gratuită bine concepute. Această secțiune are toate cele cinci", a spus judecătorilor NYPA. "Per total, aceasta este una dintre cele mai frumoase secțiuni pe care le-am văzut vreodată produse de un ziar.[48]

2013 Society of Professional Journalists’ Sigma Delta Chi award - Reporterul Epoch Times China, Matthew Robertson a câștigat acest premiu în categoria de raportare fără termen limită pentru o serie de articole pe care le-a scris despre recoltarea de organe în China.[49]

2013 Newswomen’s Club Award - Reporterul The Epoch Times New York Genevieve Belmaker a câștigat Premiul Front Page al Clubului Newswomen din New York, pentru raportarea cu privire la impactul uraganului Sandy, în categoria de ziare cu un tiraj de mai puțin de 100.000 pe zi.[50]

2013 Top Minority Business Enterprise Awards - CEO-ul ediției chineze a The Epoch Times în regiunea Washington, Jenny Jing, a castigat premiul TOP MBE Awards' "Business Legends", pe 30 octombrie 2013 [51]

Evaluări[modificare | modificare sursă]

The Epoch Times a avut reacții mixte de la apariția sa. Ca urmare a criticilor sale deschise ale regimului comunist chinez, disidenți chinezi și grupurile pentru drepturile omului l-au lăudat pentru independența și angajamentul față de libertatea presei.[52] The Epoch Times este un ziar popular în comunitatea globală chineză și a celor care doresc o raportare mai aprofundată și mai pătrunzătoare despre problemele chineze decât ceea ce este disponibil în mass-media", în conformitate cu Accuracy in Media, o organizație mass-media non-profit, responsabilă pentru protejarea publicului . Expatriații din China și dizidenții, în special, au lăudat ediția chineză pentru poziția sa puternică cu privire la regimul chinez, caracterizându-l ca "un ziar care vorbește pentru persoanele care suferă în China.”[52]

The Epoch Times a fost de asemenea criticat pentru prejudecata percepută împotriva PCC, și sprijinirea practicanților Falun Gong și a altor disidenți, cum ar fi tibetanii, avocați ai independenței Taiwanului, activiștilor pentru democrație, uigurilor și altele. Ca urmare, publicația este adesea evaluată în lumina legăturilor cu Falun Gong, mai degrabă decât o analiză aprofundată a conținutului editorial.

James Bettinger, un profesor de Comunicare de la Universitatea Stanford și directorul al John S. Knight Journalism Fellowships, a declarat: "Chiar dacă Epoch Times nu este asociat cu Falun Gong, în cazul în care scriu în mod constant despre Falun Gong din aceeași perspectivă, sau în cazul în care nu există articole examinând Falun Gong, oamenii l-ar percepe ca fiind necredibil."[23] "Orville Schell, decanul UC Berkeley Graduate School de Jurnalism, a declarat în 2005 că "Este greu să garantezi pentru calitatea lui, pentru că este dificil să coroborezi, dar nu este ceva care să fie respins ca fiind propagandă pură".[24]

Jiao Guobiao, un fost profesor de jurnalism la Universitatea Beijing, care a fost demis după ce a criticat Departamentul Central de Propagandă, a propus că, chiar dacă The Epoch Times a publicat doar informații negative extrem de critice despre PCC, greutatea atacurilor lor nu ar putea să înceapă să contrabalanseze propaganda pozitivă pe care partidul o publică despre sine. Abordând echilibrul mass-media, Jiao a remarcat că publicul chinez nu avea informații negative, critice cu privire la țara lor. Ca atare, el a remarcat nevoia de echilibru a mass-media bazată pe principiile libertății, egalității, și legalității, și că echilibrul mass-media "este rezultatul dezechilibrelor colective ale tuturor"[53]

Poziția publicației a fost, de asemenea, laudată de unii comentatori politici și experți mass-media. Autorul și reporterul de investigație Ethan Gutman a caracterizat The Epoch Times ca pe un lider în analiză politică a regimului chinez, spunând "Prin secțiunea "Regimul chinez în criză", The Epoch Times în sfârșit și indiscutabil a sosit. Orice expert pe problemele din China, care vrea să evite umilirea pretinzând că publicația nu există, poate continua să facă acest lucru, pentru o vreme, oricum, ei ar face mai bine să o citească în secret."”[54]

The Epoch Times a fost, de asemenea, felicitat de mai mulți politicieni, în special în Canada, pentru impactul pe care conținutul publicației l-a avut în comunitățile chineze în care circulă.

Stephen Harper, prim-ministru al Canadei, a declarat: „De la lansarea sa în Canada, în 2000,The Epoch Times a devenit o sursă populară de informații cu privire la problemele și evenimentele de interes pentru comunitatea chinezo-canadiană... Având ediții locale publicate în Toronto, Vancouver, Montreal, Ottawa si ​​Calgary / Edmonton, The Epoch Times este astăzi cel mai mare cotidian de acest gen din țară…”[55]

„Curajos, încurajator, bine gândit, The Epoch Times a devenit una din publicațiile de frunte ale Canadei. Timp de zece ani, ziarul ce a primit numeroase premii a construit punți de legătură între comunități și acoperă subiecte care modelează lumea noastră… ", a spus Peter Kent, Ministrul Federal al Mediului, fost jurnalist, producător, prezentator pentru CBC, CTV, Global TV, și NBC.[55]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b The Epoch Times, "About Us". Retrieved July 1, 2006.
  2. ^ The Epoch Times – Advertising with a corporate social responsibility”. Ads.epochtimes.eu. http://ads.epochtimes.eu/pages/background-milestones.htm. Accesat la 18 decembrie 2009. 
  3. ^ Michael Miner (14 octombrie 2005). „Down With the Chinese Tyrants! Chicago's latest free weekly has a simple editorial message”. Chicago Reader. http://www.chicagoreader.com/chicago/down-with-the-chinese-tyrants/Content?oid=920163. 
  4. ^ Gossett, Sherrie (15 iunie 2005). „Independent Chinese Newspaper Bucks Communists”. Accuracy In Media. http://www.aim.org/media-monitor/independent-chinese-newspaper-bucks-communists/#. Accesat la 19 octombrie 2013. 
  5. ^ Epoch Times Marks 10 Years in Canada”. Epoch Times. http://www.theepochtimes.com/n2/canada/epoch-times-marks-10-years-in-canada-53136.html. Accesat la 25 iulie 2013. 
  6. ^ a b World Newspaper Publishing. http://ads.epochtimes.com/pages/distribution-pricing-newspapers-distribution.htm. 
  7. ^ Distribution Numbers. http://www.theepochtimes.com/n2/about-us.html. 
  8. ^ a b Zhao, Yuezhi, "Falun Gong, Identity, and the Struggle over Meaning Inside and Outside China", pp 209–223 in Contesting Media Power: Alternative Media in a Networked World, edited by Nick Couldry and James Curran (Rowman & Littlefield, 2003)
  9. ^ online statistics. http://ads.epochtimes.com/pages/distribution-pricing-websites-information.htm. 
  10. ^ a b c Other Languages”. Epoch Times. http://www.theepochtimes.com/n2/other-languages.html. Accesat la 25 iulie 2013. 
  11. ^ a b Global/Language print editions. http://ads.epochtimes.com/files/EpochTimesPrint_All_Details_2012-02.pdf. 
  12. ^ Lista edițiilor tipărite ale Epoch Times România. http://epochtimes-romania.com/printed-editions. 
  13. ^ The Epoch Times România
  14. ^ a b The Epoch Times Print Archives - New York Edition Retrieved 30 Apr 2013
  15. ^ The Epoch Times Print Archives Retrieved 30 Apr 2013
  16. ^ The Epoch Times: Other Languages Retrieved 28 Apr 2013
  17. ^ [epaper.epochtimes.com|The Epoch Times E-Paper] Retrieved 30 Apr 2013
  18. ^ CCAB. Canadian Circulations Audit Board http://www.cardonline.ca/listings/18480.jsf
  19. ^ The Epoch Times. Epoch Times Canada's First Audited Daily Chinese Newspaper Retrieved 30 Apr 2013
  20. ^ a b Susan Delacourt, "Harper helps Hu keep critics away", Fri Jun 25, 2010
  21. ^ Greenaway, Norma (3 august 2010). „Liberals decry secrecy around CSIS report”. Vancouver Sun. Arhivat din original la 2010-08—05. http://web.archive.org/web/20100805081220/http://www.vancouversun.com/news/Liberals+decry+secrecy+around+CSIS+report/3355144/story.html. Accesat la 25 mai 2012. 
  22. ^ Global Coalition to Bring Jiang to Justice”. Grandtrial.org. http://www.grandtrial.org. Accesat la 18 decembrie 2009. 
  23. ^ a b c d Eugenia Chien, "Falun Gong-Linked Media Venture Makes Waves, Raises Questions", New America Media, News Analysis, May 16, 2006
  24. ^ a b Hua, Vanessa (18 decembrie 2005). „Dissident media linked to Falun Gong / Chinese-language print, broadcast outlets in U.S. are making waves”. San Francisco Chronicle. http://www.sfgate.com/cgi-bin/article.cgi?f=/c/a/2005/12/18/MNGGAG8MTA1.DTL&hw=falun+gong&sn=002&sc=447. Accesat la 9 decembrie 2006. 
  25. ^ Peter Schworm (3 decembrie 2007). „Chinese-American activists decry China's communism”. The Boston Globe. http://www.boston.com/news/world/asia/articles/2007/12/03/chinese_american_activists_decry_chinas_communism/. 
  26. ^ Quitting the CCP”. The Epoch Times. http://www.theepochtimes.com/211,95,,1.html. 
  27. ^ Reporters sans frontières – China”. Rsf.org. Arhivat din original la 8 decembrie 2004. http://web.archive.org/web/20041208194748/http://www.rsf.org/article.php3?id_article=11968. Accesat la 18 decembrie 2009. 
  28. ^ Morais, Betsy. "The Epoch Times doesn't like to brag", Capital Magazine, Jun. 23, 2010
  29. ^ a b David Ownby, Falun Gong and the Future of China (2008) Oxford University Press, p. 221
  30. ^ The Epoch Times Dec 26, 2004 (26 decembrie 2004). „Part 8: On How the Chinese Communist Party Is an Evil Cult”. En.epochtimes.com. http://en.epochtimes.com/news/4-12-26/25182.html. Accesat la 18 decembrie 2009. 
  31. ^ Programs : Awards : AAJA NATIONAL AWARDS 1989 – 2006”. AAJA. http://www.aaja.org/programs/awards/2006_06_07_01. Accesat la 18 decembrie 2009.  [nefuncțională]
  32. ^ The Epoch Times | "Nine Commentaries" Wins National Journalism Award in U.S”. En.epochtimes.com. 19 august 2005. http://en.epochtimes.com/news/5-8-19/31392.html. Accesat la 18 decembrie 2009. 
  33. ^ Translations of the Nine Commentaries”. Epochtimes.com. 13 decembrie 2004. http://www.epochtimes.com/gb/4/12/13/n746020.htm. Accesat la 18 decembrie 2009. 
  34. ^ Nouă comentarii despre Partidul Comunist”. epochtimes-romania.com. 11 decembrie 2004. http://epochtimes-romania.com/news/noua-comentarii-despre-partidul-comunist---10. Accesat la 18 decembrie 2009. 
  35. ^ E-Paper Archives | 20111010_565A | 1 of 16 | djycaneast_565A_20111010_01.jpg”. E-paper.epochtimes.com. http://e-paper.epochtimes.com/?Qwd=./CanadaEast/20111010_565A&Qif=djycaneast_565A_20111010_01.jpg&Qiv=thumbs&Qis=FS&Qtmp=popup. Accesat la 25 mai 2012. 
  36. ^ Worse Than Any Nightmare—Journalist Quits China to Expose Concentration Camp Horrors and Bird Flu Coverup, Epoch Times, March 10, 2006
  37. ^ Wu, Harry (8 iunie 2006). „Statement of Harry Wu about Sujiatun issue”. Observechina.net. Arhivat din original la 17 iulie 2011. http://web.archive.org/web/20110717051720/http://www.cicus.org/info_eng/artshow.asp?ID=6492. 
  38. ^ Frank Stirk, Canadians probe Chinese organ harvesting claims, Canadian Christianity. Retrieved September 24, 2010
  39. ^ Glen McGregor, "Inside China's 'crematorium'", The Ottawa Citizen, November 24, 2007
  40. ^ "The Epoch Times." Epoch Times Wins National Award in Canada Retrieved 28 Apr 2013
  41. ^ The Free Library. AAJA Recognizes Excellence in News Coverage Retrieved 28 Apr 2013
  42. ^ The Epoch Times Wins Prize for Human Rights Reporting”. En.epochtimes.com. 10 mai 2006. http://en.epochtimes.com/news/6-5-10/41381.html. Accesat la 18 decembrie 2009. 
  43. ^ The Governor General of Canada: Diamond Jubilee Medal Retrieved 28 Apr 2013
  44. ^ Find a Recipient”. The Governor General of Canada. http://www.gg.ca/honour.aspx?id=239576&t=13. 
  45. ^ Shopper Marketing Forum. Speaker Cindy Gu Retrieved 28 Apr 2013
  46. ^ The Epoch Times.Epoch Times Publisher Awarded Diamond Jubilee Medal
  47. ^ The Epoch Times. Epoch Times Wins Ethnic Press Media Award Retrieved 28 Apr 2013
  48. ^ Free-i-News. Epoch Times Wins Newspaper Excellence Award Retrieved 28 Apr 2013
  49. ^ The Epoch Times. Epoch Times Reporter Wins Prestigious Journalism Award Retrieved 28 Apr 2013
  50. ^ West, Ananda. "Epoch Times Reporter Wins Newswomen’s Club Award for Hurricane Sandy Coverage", The Epoch Times, October 10, 2013.
  51. ^ Top 100 MBEs, care onorează minoritățile și femeile antreprenor. Accesat la 05 noiembrie, 2013.
  52. ^ a b Accuracy in Media. (15 June 2005) http://www.aim.org/media-monitor/independent-chinese-newspaper-bucks-communists/#
  53. ^ Thornton, Patricia M. Manufacturing Dissent in Transnational China pp. 179–204 in "Popular Protest in China," Kevin J. O'Brien (ed.), Harvard University Press 2008
  54. ^ Ethan Gutman, Facebook. (23 Apr 2012) https://www.facebook.com/ethan.gutmann/posts/10150841176268179
  55. ^ a b The Epoch Times Print Archive. (28 Jan 2011). http://epaper.epochtimes.com/CanadaEast/20110128_529/djycaneast_529_20110128_03.jpg.html

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de The Epoch Times