Discuție:Ecaterina Teodoroiu

Logo CEE Spring Acesta este unul din articolele înaintate la listele de articole pe țări în cadrul concursului Wikimedia CEE Spring 2017, care se referă la un subiect din România, secțiunea Femei

Bibliografie suplimentară

• S-a înrolat ca să își RĂZBUNE fratele și pentru a fi aproape de IUBITUL ei. Povestea Ioanei D'Arc a României, FEMEIA care nu a mai apucat Marea Unire | VIDEO, 1 decembrie 2012, Roxana Roseti, Evenimentul zilei

Bătălie

În articolul Bătălia de la Mărășești este menționat destul de clar că a avut loc în perioada 6-16 august 1917, iar ea a murit pe 22 august 1917. Pe de altă parte, hai, poate deranjează expresia „pentru reîntregirea neamului” (larg folosită când se face referire la acțiunile României din Primul Război Mondial), dar termenul „ofițereasă” nu te zgârie pe retină? Dacă ar fi folosit într-o schiță dea lui Caragiale, mai înțelegeam, dar într-un astfel de articol... SenatorulX (discuție) 30 iulie 2015 20:03 (EEST)

E destul de clar menționat, dar nu e deloc clar de unde și-a luat datele anonimul care a introdus informația (anterior în infocasetă se specifica 3 septembrie). Suntem singura ediție de Wikipedia care are datarea asta. Nu am nici eu surse pe care le pot cita imediat (trebuie să sap puțin, parcă am citit un articol de Historia și câteva site-uri dedicate 1RM), dar în toate ofensiva germană de la Varnița-Muncelu (în care a murit Teodoroiu) este considerată ca parte a operațiunilor de la Mărășești, al căror final este dat undeva între 3 și 8 septembrie (luptele au contenit treptat-treptat). Cred că trebuie făcută acea documentare mai riguros și corectat articolul despre bătălia de la Mărășești.

Da, mă zgârie, și îmi creează și mie o senzație de vetust (ceea ce dv. numiți aspect de „schiță de-a lui Caragiale”). În ce privește denumirile de profesii, există în general două curente: unul care susține conservarea adaptării lor după gen, ca fiind o formă naturală a limbii române, și alta care preferă folosirea universală doar a formei de masculin. Eu încerc să le folosesc pe fiecare unde trebuie. Aici, prima opțiune este, se pare, documentată de DEX 2009 (după cum reflectă site-ul dexonline.ro). Sigur, putem să evităm problema, definind-o pe E.T. ca ceva de genul „cercetașă din România care a luptat în 1RM în armata țării ei unde a ajuns la gradul de sublocotenent, și a căzut în luptă în bătălia de la Mărășești”.

E o cu totul altă poveste cu Reîntregirea Neamului. Numele se regăsește mai mult în propaganda naționalistă decât în lucrările istorice serioase, și are o evidentă polarizare. Ceva similar au și rușii, cu al lor „Marele Război Patriotic”, pentru că, deh, nu puteau să-i spună mai pe șleau „Agresiunea Sovieto-Nazistă în Polonia și Urmările Ei”. —Andrei^discuţie 31 iulie 2015 10:47 (EEST)

Pfuai, în toate limbile acest articol este varză. Ca o picanterie, în limba maghiară și germană nu există acest articol!!! În fine, am luat cea mai la îndemână carte care privește acest moment: România în anii Primului Război Mondial. De la început trebuie precizat că peste tot se folosesc datele în forma stil vechi/stil nou.

1. Bătălia de la Mărășești (în concepția colectivului care a scris această lucrare) a cuprins trei etape: prima, 24 iulie/6 august-30 iulie/12 august (pag. 223-247), a doua, 31 iulie/13 august-6/19 august (pag. 247-270) și a treia, 7/20 august-21 august/3 septembrie (pag. 270-277). Cam toate sursele spun că Ecaterina Teodoroiu a murit în seara zilei de 22 august/4 septembrie la ora 21.15. Deci, teoretic, după încetarea luptelor în cadrul Bătăliei de la Mărășești. Totuși, la pag. 275 scrie așa:

„Cu puțin timp înaintea încetării atacului (NB trupelor române), printre cei căzuți eroic în fâșia Diviziei 11 române, s-a numărat și sublocotenetul Ecaterina Teodoroiu, „eroina de la Jiu””

Totuși, atât înainte, cât și după acest citat se fac referiri la atacul din 21 august/3 septembrie. Ambele armate au decis în acea seară de 21 august/3 septembrie să înceteze orice ofensivă (români) sau intenție de ofensivă (germani), ultimii având pierderi foarte mari (inclusiv comandantul Corpului 18 Rezervă). Nu mai există referiri la lupte începând cu data de 22 august/4 septembrie!!! Și, din contextul general al descrierii, rezultă că a murit în ultima zi a celei de-a treia etape din Bătălia de la Mărășești. În consecință, documentarea făcută în această lucrare îți dă dreptate. Trebuie, totuși, continuată documentarea ca să vedem dacă se confirmă că a murit în 22 sau nu cumva în 21 august (cum rezultă de aici).

Oricum, articolul Bătălia de la Mărășești este varză-varză în toate limbile. O să mă ocup de el pe roWiki și poate după aceea se va încumeta cineva să le corecteze și pe celelalte.

2. Teoretic, conform DEX2009 se poate folosi, dar vă spun din experiență (și am ceva în acest domeniu) că termenul „ofițereasă” nu se folosește în armată decât poate (și cu mari rezerve) atunci când se bârfește o astfel de persoană. Personal, nu am auzit niciodată folosindu-se acest termen nici oficial, nici neoficial. Iar expresia „ofițereasă de armată română cu grad de sublocotenent” este greșită cap-coadă. S-ar putea folosi expresia (dar s-ar dezvolta prea mult) ofițer al armatei române, nu de armată română. Se spune ofițer în grad de sublocotenent, nu cu grad de sublocotenent. Nu știu să mai existe un articol referitor la un militar unde să se folosească această expresie lăbărțată și forțată.

3. Calitatea de cercetaș a Ecaterinei Teodoroiu nu era în cadrul vreunei structuri militare, ci pe lângă o structură militară. Cercetașii respectivi nu aveau statutul de militari. Respectivii cercetași erau civili. Nu trebuie confundați acești cercetași cu trupele de cercetare din cadrul forțelor armate ale unor țări. În cazul ei, inițial a fost pe front în calitate de cercetaș (civil), iar după moartea fratelui a intrat în rândul trupelor combatante (militar).

4. Vă las plăcerea de a găsi formula adecvată pentru că actuala exprimare este groaznică și-i păcat de articol. Nu țin neapărat la păstrarea expresiei „reîntregirea neamului”, dar greșiți enorm calificând această expresie ca fiind una naționalistă. Cvasimajoritatea cărților apărute în perioada interbelică și nu numai care abordează acest subiect folosesc expresia asta. Vorbesc de cărțile care privesc luptele din spațiul românesc, nu de celelalte. Pe de altă parte, după cel de-al Doilea Război Mondial rușii și cismele lor comuniste de la noi au avut grijă să elimine această expresie în lucrările istorice și nu numai. De ce credeți? Dacă nu aveți tangență cu domeniul este oarecum de înțeles să nu știți, dar nu faceți aprecieri greșite în necunoștință de cauză. SenatorulX (discuție) 31 iulie 2015 18:32 (EEST)