Giganotosaurus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nu confundați cu Gigantosaurus.
Giganotosaurus
Fosilă: Cretacicul Târziu, 98–97 mln. ani în urmă
Giganotosaurus carolinii
Stare de conservare
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Sauropsida
Supraordin: Dinosauria
Ordin: Saurischia
Subordin: Theropoda
Suprafamilie: Allosauroidea
Familie: Carcharodontosauridae
Subfamilie: Giganotosauriinae
Gen: Giganotosaurus
Nume binomial
Giganotosaurus carolinii
Coria & Salgado, 1995

Giganotosaurus este un gen de dinozaur teropod din familia Carcharodontosauridae, care a trăit în America de Sud acum 98-97 de milioane de ani în urmă, la începutul Cretacicului Superior. Este unul dintre cele mai mari carnivore terestre din toate timpurile. Numele genului face referire la dimensiunea sa mare și derivă din cuvintele grecești gigas/γίγας ("gigant") notos/νότος ("austral/sud") și –sauros/-σαύρος ("șopârlă"). Denumirea speciei tip și unica specie cunoscută, Giganotosaurus carolinii, a fost descoperită în 1993 în Patagonia, Argentina. Fosilele găsite reprezintă 70% dintr-un schelet complet.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Giganotosaurus (în verde) comparativ cu dimensiunea altor mari teropode și a unui om

Se crede că Giganotosaurus este unul dintre cei mai mari teropode, însă incompletitudinea rămășițelor sale a făcut ca estimarea dimensiunii sale să fie dificilă. Est e imposibil să se determine cu certitudine dacă a fost mai mare decât Tyrannosaurus, de exemplu, care a fost considerat cel mai mare teropod.

Mai mulți cercetători au făcut estimări diferite privind dimensiunile Giganotosaurus, pe baza a diferitor metode și în funcție de modul în care părțile lipsă ale scheletului au fost reconstruite. Estimările de lungime pentru specimenul holotip (ambasador) au variat între 12 și 13 m cu un craniu între 1,53 și 1,80 m lungime, un femur între 1,365 și 1,43 m și o greutate cuprinsă între 4,2 și 13,8 t.[1][2][3][4] Fuziunea suturilor craniului indică faptul că specimenul holotip a fost un individ matur.[1] Al doilea specimen, constând dintr-un os dentar (parte din maxilarul inferior) a fost utilizat pentru a extrapola lungimea la 13,2 m, craniul de 1,95 m lungime și o greutate de 8,2 t. Unii au considerat că estimările ambelor specimene au fost exagerate.[3][5][6][7] Giganotosaurus a fost comparat cu o versiune supradimensionată a bine-cunoscutului gen Allosaurus.[8]

Restaurare

Giganotosaurus era un prădător biped, cu un craniu mare susținut de un gât puternic. Membrele superioare erau scurte și prevăzute cu 3 degete care se terminau cu gheare curbate și ascuțite; membrele inferioare erau puternice iar corpul se termina cu o coadă lungă care servea drept contragreutate și echilibru.

Istoria descoperirii[modificare | modificare sursă]

Scheletul holotip reconstruit cu craniu, braț și picioare

În 1993, vânătorul amator de fosile Rubén D. Carolini a descoperit tibia unui dinozaur teropod în timp ce se afla în apropiere de Villa El Chocón, în provincia Neuquén din Patagonia, Argentina. Specialiști de la Universitatea Națională din Comahue au fost trimiși să excavheze specimenul după ce au fost informați despre descoperire.[9][10][11] Descoperirea a fost anunțată de paleontologii Rodolfo Coria și Leonardo Salgado la o întâlnire a "Society of Vertebrate Paleontology" din 1994, când scriitorul de știință Don Lessem s-a oferit să finanțeze săpăturile, după ce a fost impresionat de o fotografie a osului picioarelor.[9][12] Specimenul a păstrat aproape 70% din schelet și a inclus cea mai mare parte a coloanei vertebrale, centura pectorale și centura pelvină, femurul, tibia stângă și fibula. În 1995, specimenul a fost descris preliminar în revista Nature de către Coria și Salgado, care au făcut holotipul noului gen și specii Giganotosaurus carolinii (părți ale scheletului erau încapsulate încă în ghips). Denumirea generică este derivată din cuvintele greacești gigas/γίγας (însemnând "gigant"), notos/νότος (însemnând "austral/sudic", cu referire la proveniența sa) și -sauros/-σαύρος (însemnând "șopârlă"). Numele specific îl onorează pe Carolini, descoperitorul.[1][2][13] Scheletul holotipului este adăpostit acum în Muzeul Paleontologic Ernesto Bachmann din Villa El Chocón, care a fost inaugurat în 1995 la cererea lui Carolini. Specimenul este plasat într-o cameră dedicată animalului, pe o podea umplută cu nisip, împreună cu uneltele folosite de paleontologi în timpul săpăturilor.

Una dintre trăsăturile teropodelor, care a atras cel mai mult interes științific, este faptul că subordinul îi include pe cei mai mari prădători tereștri din era Mezozoică. Acest interes a început cu descoperirea unuia dintre primii dinozauri cunoscuți, Megalosaurus, numit în 1824 pentru dimensiunile sale mari. În 1905, a fost numit Tyrannosaurus, și a rămas cel mai mare dinozaur teropod cunoscut timp de 90 de ani, deși au fost descoperite și alte teropode mari.

Clasificare[modificare | modificare sursă]



Allosaurus


Carcharodontosauria

Neovenatoridae


Carcharodontosauridae

Concavenator





Acrocanthosaurus



Eocarcharia





Shaochilong


Carcharodontosaurinae

Carcharodontosaurus saharicus



Carcharodontosaurus iguidensis


Giganotosaurini

Tyrannotitan




Mapusaurus



Giganotosaurus










Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Coria, R. A.; Currie, P. J. (). „The braincase of Giganotosaurus carolinii (Dinosauria: Theropoda) from the Upper Cretaceous of Argentina”. Journal of Vertebrate Paleontology. 22 (4): 802–811. doi:10.1671/0272-4634(2002)022[0802:TBOGCD]2.0.CO;2. 
  2. ^ a b Coria, R. A.; Salgado, L. (). „A new giant carnivorous dinosaur from the Cretaceous of Patagonia”. Nature. 377 (6546): 224–226. Bibcode:1995Natur.377..224C. doi:10.1038/377224a0. 
  3. ^ a b Calvo, J. O.; Coria, R. A. (). „New specimen of Giganotosaurus carolinii (Coria & Salgado, 1995), supports it as the largest theropod ever found”. Gaia. 15: 117–122. 
  4. ^ Therrien, F.; Henderson, D. M. (). „My theropod is bigger than yours...or not: estimating body size from skull length in theropods”. Journal of Vertebrate Paleontology. 27 (1): 108–115. doi:10.1671/0272-4634(2007)27[108:MTIBTY]2.0.CO;2. ISSN 0272-4634. 
  5. ^ Holtz, T. R. (). „Dinosaurs: The Most Complete, Up-to-Date Encyclopedia for Dinosaur Lovers of All Ages, Winter 2011 Appendix” (PDF). Accesat în . 
  6. ^ Hartman, S. (). „Mass estimates: North vs South redux”. Scott Hartman's Skeletal Drawing.com. Accesat în . 
  7. ^ Carrano, M. T.; Benson, R. B. J.; Sampson, S. D. (). „The phylogeny of Tetanurae (Dinosauria: Theropoda)”. Journal of Systematic Palaeontology. 10 (2): 211–300. doi:10.1080/14772019.2011.630927. 
  8. ^ Monastersky, R. (). „New Beast Usurps T. Rex as King Carnivore”. Science News. 148 (13): 199. doi:10.2307/3979427. 
  9. ^ a b Hajek, D. (). „Bankrolling A Dinosaur Dig And Unearthing A Giant: The Giganotosaurus. NPR.org. Accesat în . 
  10. ^ Pons, M. „Ernesto Bachmann Dinosaurs Museum – El Chocón”. Welcome Argentina. Accesat în . 
  11. ^ Pons, M. „El Chocón Dinosaurs Museum”. InterPatagonia. Accesat în . 
  12. ^ Coria, R. A.; Sagado, L. (). „A giant theropod from the middle Cretaceous of Patagonia, Argentina”. Journal of Vertebrate Paleontology. 14 (3): 22A. doi:10.1080/02724634.1994.10011592. 
  13. ^ Glut, D. F. (). Dinosaurs: The Encyclopedia. Jefferson, North Carolina: McFarland & Co. p. 438. ISBN 978-0-89950-917-4. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]