Confederaţia Germană de Nord
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||
| Istoria Germaniei |
|---|
 |
| Antichitatea |
| Triburile germanice |
| Perioada migraţiilor |
| Imperiul Francilor |
| Evul mediu |
| Sfântul Imperiu Roman |
| Colonizarea răsăritului |
| Apariţia naţiunii germane |
| Confederaţia Rinului |
| Confederaţia Germană |
| Confederaţia Germană de Nord |
| Imperiul German |
| Imperiul German |
| Primul război mondial |
| Republica de la Weimar |
| Republica de la Weimar |
| Germania Nazistă |
| Germania nazistă |
| Al doilea război mondial |
| Germania postbelică |
| Germania între 1945-1990 |
| Ocupaţia şi împărţirea |
| Expulzarea germanilor |
| RDG |
| RFG |
| Reunificarea Germaniei |
| Germania în zilele noastre |
| Germania |
| Alte subiecte germane |
| Istoria militară |
| Tabel cronologic |
| Istoria germanei |
| [Editează acest format] |
Confederaţia Germană de Nord (germană Norddeutscher Bund) a luat fiinţă ca o alianţă militară dintre 22 de state germane din nord în jurul Regatului Prusiei. În 1867 a fost transformată într-un stat federal ce a constituit punctul de formare al Imperiului German. Spre deosebire de Confederaţia Germană care l-a precedat, Confederaţia Germană de Nord a fost un stat în adevăratul sens al cuvântului. A permis consolidarea influenţei prusiei asupra Germaniei de Nord care prin intermediul Uniunii Vamale Germane şi printr-o serie de tratate de pace a reuşit să controleze şi statele germane din sud.
Federaţia a fost formată în urma victoriei Prusiei asupra Austriei în Războiul Austro-Prusac din 1866. Otto von Bismark a creat constituţia în urma căreia regele Prusiei Wilhelm I a devenit preşeintele federaţiei iar Bismark a devenit Cancelar. Statele erau reprezentate în Bundesrat (Consiliul Federal) cu 43 de membrii în care Prusia deţinea 17 posturi. Reichstagul era camera inferioară formată din membrii aleşi prin sufragiu universal masculin.
În urma victoriei Prusiei asupra celui de Al Doilea Imperiu Francez în Războiul Franco-Prusac din 1871, Regatul Bavariei, Regatul Würtemberg, Marele Ducat Baden şi partea din Marele Ducat Hesse care nu se afla deja în cadrul federaţiei, s-au alăturat acesteia pentru a forma Imperiul German iar Wilhelm I a luat titlul de Împărat German (şi nu Împăratul Germaniei deoarece Austria nu făcea parte din Imperiu).
[modifică] Membri
| State | Capital | |
|---|---|---|
| Regate (Königreiche) | ||
 |
Prusia (Preußen) (inclusiv Lauenburg) |
Berlin |
 |
Saxonia (Sachsen) | Dresda |
| Mari Ducate (Großherzogtümer) | ||
 |
Hesse (Hessen) (Doar partea de la nord de râul Main |
Giessen |
 |
Mecklenburg-Schwerin | Schwerin |
|
Mecklenburg-Strelitz | Neustrelitz |
 |
Oldenburg | Oldenburg |
 |
Sachsen-Weimar-Eisenach | Weimar |
| Ducate (Herzogtümer) | ||
 |
Anhalt | Dessau |
 |
Braunschweig | Braunschweig |
 |
Saxe-Altenburg (Sachsen-Altenburg) | Altenburg |
 |
Saxe-Coburg şi Gotha (Sachsen-Coburg und Gotha) | Coburg |
|
Saxe-Meiningen (Sachsen-Meiningen) | Meiningen |
| Principalities (Fürstentümer) | ||
 |
Lippe | Detmold |
 |
Reuss, Linia Minoră | Gera |
 |
Reuss, Linia Majoră | Greiz |
 |
Schaumburg-Lippe | Bückeburg |
 |
Schwarzburg-Rudolstadt | Rudolstadt |
|
Schwarzburg-Sondershausen | Sondershausen |
 |
Waldeck-Pyrmont | Arolsen |
| Oraşe Libere Hanseatice (Freie Hansestädte) | ||
 |
Bremen | |
 |
Hamburg | |
 |
Lübeck | |
