Biserica Rățeștilor din Turda
| Biserica Rățeștilor | |
Biserica Rățeștilor |
|
| Localitate | Turda |
|---|---|
| Județ | Cluj |
| Adresa | Strada Gh. Lazăr nr. 17-19 |
| Cult | Biserica Română Unită cu Roma Edificiul este folosit din 1948 de o parohie a Bisericii Ortodoxe Române. |
| Descriere arhitecturală | |
| Data finalizării | 1839 |
| Specificații | |
Biserica Rățeștilor din Turda (str. Gheorghe Lazăr 17-19), cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", este o biserică ridicată prin efortul protopopului greco-catolic Vasile Rațiu în anul 1839. Lucrările au fost finanțate de familia Rațiu, una din familiile românești de vază din Turda. Numele bisericii evocă familia ctitorilor (Rațiu).
Cuprins |
[modificare] Istoric
Preotul greco-catolic Vasile Rațiu a făcut două donații importante în favoarea parohiei greco-catolice turdene din Turda Veche. Banii au provenit de la o hotărâre judecătorească din jurul anul 1830 de restituire bănească pronunțată contra unei confiscări ilegale de terenuri ale familiei Rațiu, petrecută pe timpul lui Gheorghe Rákóczi al II-lea la Noșlac, județul Alba, în secolul al XVII-lea.
- În anul 1839 o primă donație a permis ridicarea Bisericii greco-catolice a Rățeștilor.
- A doua donație (1867), în bani, numită Eforie[1], a permis consiliului parohial al Bisericii Rățeștilor să realizeze lucrări importante la biserică, precum și acordarea unui fond care a permis unor tineri români să facă studii superioare. La cererea lui Basiliu Rațiu primul președinte al Eforiei a fost memorandistul Dr. Ioan Rațiu.
În anul 1929 biserica greco-catolică avea deja iluminat electric și încălzire cu gaz metan.
Ultimul protopop greco-catolic al acestui lăcaș a fost Dr. Coriolan Sabău, arestat de autoritățile comuniste în anul 1948 pentru refuzul trecerii la Biserica Ortodoxă Română.
În cimitirul din curtea bisericii sunt înmormântați unii membri ai familiei Rațiu, mai puțin Dr.Ioan Rațiu și Ion Rațiu, biserica fiind folosită din 1948 de o parohie ortodoxă. Reprezentanții acesteia s-au împotrivit prohodirii lui Ion Rațiu în biserica ctitorită de familia sa, ceremonia desfășurându-se din acest motiv în stradă, pe un ger pătrunzător.[2]
Din 1948, anul preluării bisericii de către cultul ortodox, 3 tablouri de valoare ale unor membri ai familiei Rațiu au fost depozitate necorespunzător într-o magazie a bisericii (tablourile îi înfățișează pe protopopul greco-catolic Vasile Rațiu, pe memorandistul Dr. Ioan Rațiu și pe preotul greco-catolic Nicolae Rațiu). Abia de curând, tablourile au fost mutate în biblioteca bisericii.
În data de 28 iulie 2011, cu aprobarea mitropolitului Andrei Andreicuț, a fost sfințită Pisania Bisericii Rățeștilor, reconstituită după pisania originală, care a disparut în condiții necunoscute după anul 1948. De asemenea au fost sfințite monumentele ctitorilor și principalilor contributori, monumente aflate în curtea bisericii. Reașezarea pisaniei a constituit un gest de recuperare istorică.
[modificare] Note
- ^ Eforie: instituție administrativă de folos public cu funcții social-culturale.
- ^ Prof. Mircea Sabău, Prepozitul canonic Basiliu Rațiu - O viață dedicată bisericii și neamului românesc, în: Observatorul, Toronto, 16 martie 2003 (accesat 4 august 2011).
[modificare] Vezi și
- Familia Rațiu
- Vasile Rațiu
- Nicolae Rațiu
- Ioan Rațiu
- Augustin Rațiu
- Ion Rațiu
- Indrei Rațiu
- Lista locurilor în Turda
- Istoria Turzii
- Turda
[modificare] Legături externe
[modificare] Bibliografie
- Turda, date istorice, Violeta Nicula, Editura Triade, ISBN 973-9196-72-4, pag. 38
- Parohii greco-catolice turdene. Istorie și actualitate (1700-2011), Florin-Vladimir Gheorghiu, Edit. Argonaut, Cluj-Napoca, 2011, ISBN 978-973-109-278-2
[modificare] Galerie de imagini
-
Tabloul lui Vasile Rațiu de la Biserica Rățeștilor (pictură de Flaviu Domşa, 1903) -
Tabloul Dr. Ioan Rațiu de la Biserica Rățeștilor -
Tabloul lui Nicolae Rațiu de la Biserica Rățeștilor