Biserica Greco-Catolică Ucraineană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Biserica Greco-Catolică Ucraineană, cunoscută și ca Biserica Ucraineano-Catolică, este o biserică catolică de rit bizantin, unită cu Roma prin Uniunea de la Brest din anul 1596. Din 2011 întâistătător al acestei biserici este arhiepiscopul Sviatoslav Șevciuc, unul din cei patru arhiepiscopi majori ai Bisericii Catolice.

Istorie[modificare | modificare sursă]

În 1596, ierarhia bisericească ucraineană hotărăște Unirea cu Roma, proclamând în sinodul de la Brest comuniunea oficială între Kiev și Roma.

În 1946, la ordinul lui Stalin[1], Biserica Greco-Catolică Ucraineană a fost suprimată, episcopii greco-catolici ucraineni fuseseră arestați simultan, la 11 aprilie 1945 și condamnați la muncă silnică, sub pretextul că ar fi colaborat cu forțele militare germane, în timpul ocupației, iar credincioșii greco-catolici ucraineni au fost integrați cu forța în Biserica Ortodoxă Rusă, în urma unui pseudo-sinod desfășurat la Liov. Operația de anexare a Bisericii Greco-Catolice Ucrainene de către Biserica Ortodoxă Rusă, în 1945, fusese condusă de Iosif Vissarionovici Stalin. O scrisoare redactată în decembrie 1945 și trimisă lui Stalin de către Nikita Hrușciov, pe atunci Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, recent descoperită în arhivele Kremlinului, dovedește faptul că diriguitorii sovietici s-au implicat direct în lichidarea Bisericii Catolice Unite cu Roma din Ucraina.[1]

„Când eram la Moscova, v-am informat despre munca depusă în vederea distrugerii Bisericii Unite și despre integrarea credincioșilor în Biserica Ortodoxă,”

îi scria Nikita Sergheievici Hrușciov, la 17 decembrie 1945, lui Stalin.[1] Această scrisoare confirmă tezele apărate de numeroși istorici asupra soartei suferite de Biserica Greco-Catolică Ucraineană, prezentă îndeosebi în vestul Ucrainei.

Biserica Greco-Catolică Ucraineană a continuat să existe în diaspora, precum și, în clandestinitate, în Ucraina.

După același model, în 1948, a fost suprimată și Biserica Greco-Catolică din România, iar în 1950, Biserica Greco-Catolică din Slovacia.

În timpul pontificatului papei Ioan al XXIII-lea și ca urmare a Conciliului Vatican II, datorită ajutorului dat de papă la soluționarea, de către președintele american J. F. Kennedy și Secretarul General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Nikita Sergheievici Hrușciov, a Crizei rachetelor din Cuba[2], au fost stabilite relații neoficiale între Curia Romană și PCUS. În urma tratativelor, au fost eliberați din Gulagul siberian membrii ierarhiei catolice, între care Josyp Slipyj, proclamat cardinal al Bisericii Univeralein pectore”, în 1965 de către papa Paul al VI-lea, fapte ce au permis o renaștere foarte lentă a Bisericii Greco-Catolice Ucrainene.

În anul 1989, ca urmare a politicii de restructurare (perestroika) și de transparență (glasnost) promovate de Mihail Gorbaciov, Biserica Greco-Catolică Ucraineană și-a recăpatat statutul de biserică legală în Ucraina.

La începutul anului 2014 Biserica Greco-Catolică din Ucraina primit avertismente din partea guvernului prorus de la Kiev, să-și înceteze implicarea în demonstrațiile proeuropene aflate în desfășurare.[3]

Organizare[modificare | modificare sursă]

Conducătorul Bisericii Greco-Catolice Ucrainene a fost în mod tradițional mitropolitul de Lemberg, care a purtat întotdeuna și titlul de mitropolit al Kievului.

În anul 2005 sediul Bisericii Greco-Catolice Ucrainiene s-a mutat de la Lemberg (Liov) la Kiev, iar conducătorul ei a primit titlul Arhiepiscop Major de Kiev și Halici.

Biserica Greco-Catolică Ucraineană numără 5.200.000 de credincioși, cu influență mai ales asupra vieții cultural-politice din vestul țării.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Implicarea lui Stalin în distrugerea Bisericilor Greco-Catolice
  2. ^ Criza rachetelor din Cuba a durat 38 de zile, în perioada 14 octombrie 1962 - 20 noiembrie 1962.
  3. ^ Kievul avertizează Biserica Greco-Catolică, Mediafax, 14 ianuarie 2014.
  4. ^ Cu peste 202.000 de locuitori, deşi nu este capitala provinciei, Saskatoon este cel mai mare oraş al provinciei canadiene Saskatchewan.