Octavian Bârlea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Octavian Bârlea
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Mogoș, Alba, România Modificați la Wikidata
Decedat (91 de ani) Modificați la Wikidata
München, Germania Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
Preot greco-catolic[*]
teolog[*]
istoric bisericesc[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata

Octavian Bârlea (n. 5 mai 1913, Mogoș, Alba – d. 5 aprilie 2005, München) a fost un teolog greco-catolic și istoric român, specialist în istorie ecleziastică, fratele folcloristului Ovidiu Bârlea.[2] În perioada comunistă a fost unul din liderii comunității refugiaților români din München. În 1957 a înființat la Roma Societatea Academică Română, pe care a condus-o în calitate de președinte.

Studiile[modificare | modificare sursă]

Între anii 1927-1930 a fost elev al Liceului Mihai Viteazul din Alba Iulia (în prezent Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan”).[3]

Activitatea[modificare | modificare sursă]

A fost directorul secției române a postului Radio Vatican și colaborator la Vocea Americii și Radio Europa Liberă.

Începând cu anul 1978, după asasinarea părintelui Vasile Zăpârțan, a fost principalul preot paroh al Bisericii Unite din München.

A înființat și condus revista Perspective, a misiunii române unite din Republica Federală Germania.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • De Confessione Orthodoxa Petri Mohilae, Frankfurt am Main 1948;
  • Ex historia romena: Ioannes Bob episcopus Fagarasiensis (1783-1830), Freiburg 1951;
  • Biserica Română Unită între cele două războaie mondiale, în: Biserica Română Unită, Madrid 1952;
  • Icoana și tabloul între Orient și Occident, München 1987;
  • Mitropolia Bisericii Române Unite proclamată în 1855 la Blaj, München 1987;
  • Arta și evlavia din Bisericile românești, München 1987;
  • Spre o nouă față a Bisericii Române Unite, München 1991;
  • Tendințe de armonie în România între ortodocși și uniți începând dela primul război mondial până astăzi, München 2001.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ Constantin Eretescu, Lumea exilului, în: Obsevator cultural, nr. 122 (iunie 2002).
  3. ^ Lucian Periș, Monseniorul Octavian Bârlea. O viață consacrată Bisericii și istoriei acesteia, în: Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, 1998-1999, 2-3, p. 243.

Legături externe[modificare | modificare sursă]