Bătălia de la Odessa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bătălia de la Odessa
Parte a luptelor de pe Frontul de răsărit al celui de-al doilea război mondial
Eastern Front 1941-06 to 1941-09.png
Frontul de răsărit în timpul desfășurării bătăliei de la Odessa
Informații generale
Perioadă 8 august19 octombrie 1941
Loc Regiunea Odessa, RSS UcrainianăUniunea Sovietică
Rezultat Victoria Axei, Masacrul de la Odessa
Combatanți
Flag of Romania.svg România
Flag of the NSDAP (1920–1945).svg Germania nazistă
Flag of the Soviet Union.svg Uniunea Sovietică
Conducători
Flag of Romania.svg Nicolae Ciupercă
Flag of Romania.svg Iosif Iacobici
Flag of the NSDAP (1920–1945).svg Erich von Manstein
Flag of the Soviet Union.svg S. P. Sofronov
Flag of the Soviet Union.svg I. E. Petrov
Efective
340.223 soldați inițial 34.500 soldați
240 piese de artilerie
Pierderi
92.545 în total (17.729 morți, 63.345 răniți și 11.471 dispăruți) 41.268 în total (16.578 morți și dispăruți și 24.690 răniți)

Bătălia de la Odessa a fost parte a luptelor de pe frontului de răsărit al celui de-al doilea război mondial din anul 1941. Armata română, după eliberarea Basarabiei, a declanșat în august 1941 operațiunea de cucerire a Odesei, fără sprijin german, constituind o operațiune militară strict românească. Corpul IV de Armată, comandat de generalul Nicolae Ciupercă, a trecut Nistrul, urmat de Corpul V (format din Divizia a XV-a de Infanterie, Brigada I-a de cavalerie și Divizia I-a blindată), între Tighina și Dubăsari. Armata a IV-a a încercat să cucerească rapid Odesa dar s-a oprit în fața unor linii de apărare fortificate, pregătite din timp de către sovietici. Datorită rezistenței forțelor Armatei Roșii din Odessa, armata română a luptat trei luni ca să cucerească orașul puternic fortificat. Victoria românilor în bătălia de la Odesa a constituit cea mai mare victorie militară românească din cel de-al doilea război mondial.

Recent, OSCE a adoptat o rezoluție în care condamnă URSS pentru declanșarea celui de-al doilea război mondial, având o vină egală cu a Germaniei. Rezoluția arată că URSS a ocupat prin forță teritorii din Finlanda, Țările Baltice, Slovacia, Ungaria și România determinând aceste țări să lupte pentru recuperarea teritoriilor. Acest lucru aruncă o lumină nouă asupra participării României la război, schimbând datele asupra caracterului războiului.

Operațiuni terestre[modificare | modificare sursă]

Operațiuni aeriene[modificare | modificare sursă]

În cadrul armatei române, aviația a fost arma cea mai bine înzestrată și mai bine pregătită de lupte.

S-au remarcat:

Escadrila 17 Observare si Bombardament

Grupul 5 Vânătoare comandat de Lt. Cdor. av. Gheorghe Miclescu era compus din: Escadrilele 51 și 52, dotate cu avioane Heinkel 112-B-1 și Escadrila 53 cu avioane Hurricane.

Escadrila 51 Vânătoare, Comandant - Cpt. av. Virgil Trandafirescu

Piloți din escadrilă: Lt. av. Stătescu Tiberiu, Lt. av. rez. Lascu Ion, Slt. av. Moscu Teodor, Slt. av. rez. Istrăteanu Ion, Slt. av. Smeu Constantin, Slt. av. Soare Ion, Slt. av. Cârciuvoianu Vasile, Slt. av. rez. Băjenaru Ion, Adj. av. Condruț Anghel, Adj. av. Popescu Ion, Adj. stg. av. Pavel Barbu, Adj. stg. av. Igescu Gheorghe, Adj. stg. av. Costache Gheorghe, Adj. stg. av. rez. Popescu Valter.

Escadrila 43 Vânătoare dotată cu avioane PZL-11F, comandată de asul aviației române Dan-Valentin VIZANTI,

Piloti remarcați în campania Odesei:

lt. cdor. av. Alexandru "Popicu" Popisteanu, Escadrila 57, (mort in lupta la 21 august 1941)

sergent Ion Căruntu (decorat cu Crucea de Fier) Escadrila 17

lt. av. Teodor Greceanu, Grupul 7 vânătoare (2 avioane doborâte deasupra Odesei)

Operațiuni navale[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • C.I. Kirițescu, România în al doilea război mondial, Editura Univers Enciclopedic, Vol.1, București 1996
  • C.I. Kirițescu, România în al doilea război mondial, Editura Univers Enciclopedic, Vol.2, București 1996

Legături externe[modificare | modificare sursă]