Azotat de sodiu
| Azotat de sodiu | |||||
|
|||||
| Identificare | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Număr CAS | 7631-99-4 | ||||
| Informații generale | |||||
| Nume | Azotat de sodiu | ||||
| Alte denumiri | nitrat de sodiu, azotat de natriu, salpetru de Chile | ||||
| Formula chimică | NaNO3 | ||||
| Aspect | pulbere albă cristalină | ||||
| Masă moleculară | 101,11 g·mol−1 | ||||
| Proprietăți | |||||
| Densitate | 2,260 g7cm3 (16 °C) | ||||
| Starea de agregare | solidă | ||||
| Punct de topire | 308 °C | ||||
| Punct de fierbere | 380 °C | ||||
| Solubilitate | bună în apă (874 g/L la 20 °C) | ||||
| Hazard | |||||
| Clasificare EU | Oxidant | ||||
| Simbol hazard |  |
||||
| NFPA 704 | |||||
|
0
1
0
OX
|
|||||
| Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |||||
modifică  |
|||||
Nitratul de sodiu (azotatul de sodiu, azotatul de natriu, salpetrul de Chile) este o sare a acidului azotic (nitric) cu formula: NaNO3. În soluție se găsește sub starea disociată: Na+ și NO3-.
Istoric [modificare]
Primul transport de salpetru de Chile în Europa a ajuns în Anglia în 1820 sau în 1825, dar nu și-a găsit prea mulți cumpărători, iar cantitatea a fost deversată în mare pentru a nu fi date din nou costurile vamale. [1][2] Totuși, cu timpul, exploatarea de salpetru din America a devenit o afacere profitabilă (în anul 1859, Anglia a consumat 47 000 de tone metrice de salpetru [2]). Chile s-a luptat împotriva aliaților săi Peru și Bolivia în Războiul Pacificului dintre anii 1879-1884 și și-a făcut cele mai bogate depozite. În 1919, Ralph Walter Graystone Wyckoff a determinat structura cristalului de azotat de sodiu folosind cristalografia cu raze X.
Referințe [modificare]
- ^ S. H. Baekeland "Några sidor af den kemiska industrien" (1914) Svensk Kemisk Tidskrift, p. 140.
- ^ a b Friedrich Georg Wieck, Uppfinningarnas bok (1873, Swedish translation of Buch der Erfindungen), vol. 4, p. 473.
|
|||||
