Șipeniț, Cozmeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Șipeniț
Шипинці
—  Sat  —
48°21′15″N 25°45′15″E / 48.35417°N 25.75417°E / 48.35417; 25.75417

Țară Ucraina Ucraina
Regiune Cernăuți
Raion Cozmeni

Altitudine 181 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total 3,160 locuitori

Cod poștal 59341
Prefix telefonic +380 3736

Șipeniț, întâlnit și sub forma Șipeniți (în ucraineană Шипинці, transliterat Șîpînți și în germană Schipenitz) este un sat reședință de comună în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 3,160 locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).

Satul este situat la o altitudine de 181 metri, în partea de centru a raionului Cozmeni.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul acestui sat au fost găsite situri arheologice datând din epoca neolitică și aparținând culturii Tripoli: vase de ceramică, figurine umane și animale. De asemenea, au fost găsite obiecte din bronz (brățări) și monede romane. Primele săpături arheologice au fost efectuate aici de către arheologii J. Sombaty (1893) și E. Costin (1904-1914), iar artefactele găsite au fost duse la Muzeele din Cernăuți și Viena. Mai tâziu, arheologul ucrainean Oleg Kandiba-Oljici (1907-1944) a scris cartea în limba germană "Schipenitz - Kunst und Geräte eines neolithischen Dorfes" (1937).

Localitatea Șipeniț a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1433. După cum relatează cronicarii români și straini, prima populație a zonei a fost românească. Românii au înființat Țara Șepenicului (vechiul nume al județului interbelic Cernăuți) și chiar familia Mușat (care a dat Moldovei domnitori ca Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Petru Rareș) vine din satul Șipeniț [1].

În vechime, acest sat era străbătut de drumul care venea de la Sniatin din Polonia, trecea pe la străvechile sate Lujeni și Șipeniț și se termina la orașul Cernăuți care, până în secolul al XVIII-lea, era situat pe malul stâng al Prutului. Pe atunci, întreaga regiune era acoperită de păduri, care au fost ulterior tăiate, zona semănând astăzi cu o stepă. Drumul mai sus-amintit era folosit frecvent de către armatele poloneze ori de câte ori acestea invadau Moldova.

În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Șipeniț a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cozmeni (în germană Kotzmann).

După Unirea Bucovinei cu România la 27 noiembrie 1918, satul Șipeniț a făcut parte din componența României, în Plasa Șipenițului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Șipeniț face parte din raionul Cozmeni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 43 (22+21), reprezentând 1,37% din populația comunei [2]. În prezent, satul are 3.160 locuitori, preponderent ucraineni.

Populație[modificare | modificare sursă]

1989: 3.140 (recensământ)
2007: 3.160 (estimare)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Județul Cernăuți
  2. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)

Legături externe[modificare | modificare sursă]