Cotul-Vânători, Cozmeni

48°19′48″N 25°49′48″E (Cotul-Vânători, Cozmeni) / 48.33000°N 25.83000°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cotul-Vânători
Стрілецький Кут
—  Sat  —

Cotul-Vânători se află în Regiunea Cernăuți
Cotul-Vânători
Cotul-Vânători
Cotul-Vânători (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Cotul-Vânători se află în Ucraina
Cotul-Vânători
Cotul-Vânători
Cotul-Vânători (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°19′48″N 25°49′48″E ({{PAGENAME}}) / 48.33000°N 25.83000°E

Țară Ucraina
Regiune Cernăuți
Raion Raionul Cozmeni

KOATUU7322588501

Altitudine170 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total2.069 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal59345
Prefix telefonic3736

Prezență online

Cotul-Vânători, întâlnit și sub forma Cutul Strilețchi (în ucraineană Стрілецький Кут, transliterat: Strilețkîi Kut și în germană Striletzki Kut) este un sat reședință de comună în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 2,069 locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).

Satul este situat la o altitudine de 170 metri, pe malul râului Prut, în partea de sud-est a raionului Cozmeni. De această comună depind administrativ satele Bordei și Râvna.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Cotul-Vânători a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Cotul-Vânători a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în germană Czernowitz).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Cotul-Vânători a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Cotul-Vânători face parte din raionul Cozmeni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 21 (15+6), reprezentând 0,95% din populația comunei [1]. În prezent, satul are 2.069 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Componența lingvistică a localității Cotul-Vânători

     Ucraineană (98,79%)

     Alte limbi (1,16%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Cotul-Vânători era vorbitoare de ucraineană (98,79%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[2]


1989: 2.205 (recensământ)
2007: 2.069 (estimare)

Recensământul din 1930[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Cotul-Vânători (județul Cernăuți)

     Ruteni (97,4%)

     Altă etnie (2,6%)




Componența confesională a comunei Cotul-Vânători

     Ortodocși (98,14%)

     Romano-catolici (1,11%)

     Altă religie (0,75%)

Conform recensământului efectuat în 1930[3], populația comunei Cotul-Vânători se ridica la 1.886 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (97,40%). Alte persoane s-au declarat: români (17 persoane), germani (10 persoane), evrei (11 persoane), polonezi (9 persoane), turci (1 persoană) și cehi/slovaci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (98,14%), dar existau romano-catolici (1,11%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (2 persoane), mozaici ( 11 persoane) și musulmani (1 persoană).

Turism[modificare | modificare sursă]

În perioada interbelică, Cotul–Vânători era o stațiune climatică de interes local, așezată pe Prut, în Codrii Cosminului, la 15 km de Cernăuți. Se putea ajunge aici mergând 2 km de la gara din Mămăești.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  2. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Populația statornică în 1930, p. 430, Institutul Central de Statistică

Legături externe[modificare | modificare sursă]