Anxietate: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
→‎Diferența între anxietate și frică: Corectat eroare ortografică
Etichete: Modificare mobilă Modificare de pe versiunea pentru mobil
Fără descriere a modificării
Linia 1: Linia 1:
{{curățenie}}{{Infocaseta Boală}}
{{dezvoltare}}{{Infocaseta Boală}}


'''Anxietatea''' este o [[emoție]] ce se caracterizează printr-o stare neplăcută de tulburare interioară, adesea acompaniată de comportament nervos precum a păși înapoi sau înainte, tulburări somatice și reflectare.<ref name="Seligman">{{cite book | vauthors = Seligman ME, Walker EF, Rosenhan DL |author3-link= David Rosenhan |author1-link= Martin Seligman |title= Abnormal psychology |edition= 4th |location= New York |publisher= W.W. Norton & Company}}{{Page needed|date= mai 2013}}</ref> Este vorba de emoții subiective neplăcute de spaimă față de evenimente anticipate, precum frica de moarte iminentă.<ref>{{cite book |last= Davison |first= Gerald C. | name-list-format = vanc |title= Abnormal Psychology |year= 2008 |publisher= Veronica Visentin |location= Toronto |isbn= 978-0-470-84072-6 |page= 154}}</ref>{{qn|date=noiembrie 2018}} Anxietatea nu este același lucru cu [[frică|frica]], care este un răspuns la o amenințare reală sau percepută,<ref name = "DSM-5 189">{{Cite book | last= American Psychiatric Association | year= 2013 | title= Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders | edition =Fifth | publisher= American Psychiatric Publishing | location= Arlington, VA | page= 189 | isbn = 978-0-89042-555-8 }}</ref> întrucât anxietatea implică așteptarea unei amenințări viitoare.<ref name = "DSM-5 189"/> Anxietatea este un simțământ de neliniște și îngrijorare, care este de obicei generalizată ca o suprareacție la o situație care văzută doar în mod subiectiv ca amenințătoare. <ref>{{cite book | vauthors = Bouras N, Holt G |year= 2007 |title= Psychiatric and Behavioral Disorders in Intellectual and Developmental Disabilities |edition= 2nd |publisher =Cambridge University Press | url = https://books.google.com/books?id=E_9Rlqs4T7oC|isbn= 9781139461306 }}{{Page needed|date= mai 2013}}</ref> Este adesea acompaniată de tensiune musculară,<ref name = "DSM-5 189"/> agitație, oboseală și probleme de concentrare. Când anxietatea este experimentată în mod regulat, individual ar putea suferi de o [[tulburare de anxietate]].<ref name = "DSM-5 189"/>
'''Anxietatea''' este o stare afectivă caracterizată printr-un sentiment difuz de insecuritate, de neliniște, în legătură cu un pericol potențial sau perceput. În unele cazuri, pericolul care induce starea de anxietate nu este conștientizat de cel afectat, aceasta resimțind o stare de neliniște fără a putea numi pericolul față de care resimte această neliniște. Atunci când nu este conștentizată, anxietatea poate lua forma unor simptome exclusiv fizice, din această cauză, cei afectați putând ajunge să creadă că suferă de o afecțiune organică. Anxietatea resimțită exclusiv prin simptome fizice face parte din categoria tulburărilor psiho-somatice.


Oamenii care se confruntă cu anxietatea pot evita situațiile care le-au provocat anxietate în trecut.<ref name="Barker, P. 2003">{{cite book | vauthors = Barker P |year= 2003 |title= Psychiatric and Mental Health Nursing: The Craft of Caring |publisher= Edward Arnold |location= Londra |isbn= 978-0-340-81026-2}}{{Page needed|date= mai 2013}}</ref>
Anxietatea excesivă reprezintă o problemă foarte frecvent întâlnită în viața de zi cu zi. Aproximativ 25% din populație suferă de anxietate care ar necesita tratament într-o anumita perioadă a vieții lor, iar alți 25% au forme de anxietate mai puțin severe.Tulburările de anxietate includ anxietatea generalizată, fobia socială, fobiile specifice (ex. fobia de insecte, de spații deschise sau închise), atacul de panică, [[Tulburare obsesiv-compulsivă|tulburarea obsesiv-compulsivă]] sau stresul post-traumatic.

Anxietatea poate fi fie o „stare” pe termen scurt sau o „însușire” pe termen lung. În timp ce anxietatea ca însușire reprezintă a te îngrijora față de evenimentele viitoare, tulburările de anxietate sunt un grup de [[tulburări mintale]] care se caracterizează printre simțăminte de anxietate și frică.<ref name= DSM5>{{cite book|title= Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders | author1=American Psychiatric Association |year= 2013|publisher= American Psychiatric Publishing |location= Arlington |isbn= 978-0-89042-555-8 |pages= 189–195 |edition= 5th | url = https://books.google.com/books?id=-JivBAAAQBAJ}}</ref> Tulburările de anxietate sunt parțial de ordin genetic, studiile făcute pe gemeni sugerând că există 30-40% influență genetică asupra indivizilor când e vorba de anxietate.<ref>{{Cite journal|last=Reynolds|first=Chandra A.|date=2013-06-16|title=Robert Plomin, John C. DeFries, Valerie S. Knopik, Jenae M. Neiderhiser, Behavioral Genetics (6th Edition)|journal=Behavior Genetics|volume=43|issue=4|pages=360–361|doi=10.1007/s10519-013-9598-6|issn=0001-8244}}</ref> Factorii de mediu sunt de asemenea importanți. Studiile făcute pe gemeni arată că mediul în care trăiește individul are o influență mare asupra anxietății, în timp ce influențele împărtășite de mediu (medii care îi afectează pe gemeni în același fel) operează în timpul copilăriei, dar scad pe parcursul adolescenței.<ref>{{Cite journal|last=Smoller|first=Jordan W.|last2=Block|first2=Stefanie R.|last3=Young|first3=Mirella M.|date=noiembrie 2009|title=Genetics of anxiety disorders: the complex road from DSM to DNA|journal=Depression and Anxiety|volume=26|issue=11|pages=965–975|doi=10.1002/da.20623|pmid=19885930|issn=1091-4269}}</ref> Specific measured ‘Medii’ specific studiate care sunt asociate cu anxietate sunt abuzul copilului, istorie familială de tulburări mintale și sărăcia.<ref>{{Cite journal|last=Craske|first=Michelle G.|last2=Stein|first2=Murray B.|last3=Eley|first3=Thalia C.|last4=Milad|first4=Mohammed R.|last5=Holmes|first5=Andrew|last6=Rapee|first6=Ronald M.|last7=Wittchen|first7=Hans-Ulrich|date=2017-05-04|title=Anxiety disorders|journal=Nature Reviews Disease Primers|volume=3|pages=17024|doi=10.1038/nrdp.2017.24|pmid=28470168|issn=2056-676X}}</ref> Anxietatea este de asemenea asociată cu utilizarea de droguri, inclusiv [[alcool]], [[cafeină]] și [[benzodiazepină|benzodiazepine]] (care sunt adesea prescrise pentru tratarea anxietății).

Există diferite tipuri de anxietate. Anxietatea existențială poate avea loc când o persoană se confruntă cu angoasă, o criză existențială sau simțăminte [[Nihilism|nihiliste]]. Oamenii se pot confrunta de asemenea cu anxietate matematică, anxietate somatică, anxietate de performanță. Anxietatea socială și anxietatea legată de străini este cauzată atunci când oamenii sunt anxioși când sunt printre străini sau alți oameni în general.

Tulburările de anxietate au loc adesea alături de alte tulburări de sănătate mintală, precum [[depresie|tulburare depresivă majoră]], [[tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], tulburările de alimentație sau anumite [[tulburare de personalitate|tulburări de personalitate.]] De asemenea, are loc adesea alături de trăsături de personalitate precum nevroza. Aceste co-manifestări observate sunt cauzate în parte de influențe genetice și de mediu împărtășite între aceste trăsături și anxietate.<ref>{{Cite journal|last=Smoller|first=Jordan W.|last2=Andreassen|first2=Ole A.|last3=Edenberg|first3=Howard J.|last4=Faraone|first4=Stephen V.|last5=Glatt|first5=Stephen J.|last6=Kendler|first6=Kenneth S.|date=2018-03-14|title=Correction to: Psychiatric genetics and the structure of psychopathology|journal=Molecular Psychiatry|volume=24|issue=3|pages=471|doi=10.1038/s41380-018-0026-4|pmid=29540840|issn=1359-4184}}</ref><ref>{{Cite journal|last=Kendler|first=Kenneth S.|date=Iulie 2004|title=Major Depression and Generalised Anxiety Disorder|journal=FOCUS|volume=2|issue=3|pages=416–425|doi=10.1176/foc.2.3.416|issn=1541-4094}}</ref> {{TOC limit|3}}

Hormonii stresului emiși într-o stare anxioasă au un impact asupra funcției intestinelor și pot manifesta simptome fizice care pot contribui la sau exacerba [[Sindromul de intestin iritabil|IBS]]. Anxietatea este adesea experimentată de cei care au [[tulburare obsesiv-compulsivă]] și este o prezență acută în tulburarea de panică.

Prima etapă în managementul unei persoane cu simptome anxioase implică evaluarea unei potențiale prezențe a unei cauze medicale care stă la bază, a cărei recunoaștere este esențială pentru a decide tratamentul corect.<ref name=WHO2009>{{cite book |author= World Health Organization |date= 2009 |title= Pharmacological Treatment of Mental Disorders in Primary Health Care |url= http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/44095/1/9789241547697_eng.pdf |location= Geneva |isbn= 978-92-4-154769-7 |deadurl= no |archive-url= https://web.archive.org/web/20161120132530/http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/44095/1/9789241547697_eng.pdf |archive-date=20 noiembrie 2016 |df= mdy-all}}</ref><ref name=TestaGiannuzzi2013partIII>{{cite journal | vauthors = Testa A, Giannuzzi R, Daini S, Bernardini L, Petrongolo L, Gentiloni Silveri N | title = Psychiatric emergencies (part III): psychiatric symptoms resulting from organic diseases | journal = European Review for Medical and Pharmacological Sciences | volume = 17 Suppl 1 | pages = 86–99 | date = februarie 2013 | pmid = 23436670 | url = http://www.europeanreview.org/article/3087 }}{{open access}}</ref> Simptomele de anxietate pot masca o boală organică sau se manifestă în asociere sau ca rezultat a unei tulburări medicale. <ref name=WHO2009 /><ref name=TestaGiannuzzi2013partIII /><ref name=TestaGiannuzzi2013partII>{{cite journal | vauthors = Testa A, Giannuzzi R, Sollazzo F, Petrongolo L, Bernardini L, Dain S | title = Psychiatric emergencies (part II): psychiatric disorders coexisting with organic diseases | journal = European Review for Medical and Pharmacological Sciences | volume = 17 Suppl 1 | pages = 65–85 | date = Februarie 2013 | pmid = 23436669 | url = http://www.europeanreview.org/article/3085 }}{{open access}}</ref><ref name=TestaGiannuzzi2013partI>{{cite journal | vauthors = Testa A, Giannuzzi R, Sollazzo F, Petrongolo L, Bernardini L, Daini S | title = Psychiatric emergencies (part I): psychiatric disorders causing organic symptoms | journal = European Review for Medical and Pharmacological Sciences | volume = 17 Suppl 1 | pages = 55–64 | date = Februarie 2013 | pmid = 23436668 | url = http://www.europeanreview.org/article/3083 }}{{open access}}</ref>


==Diferența între anxietate și frică==
==Diferența între anxietate și frică==

Versiunea de la 11 august 2019 12:59

Dezvoltare
Unul sau mai mulți editori lucrează în prezent la această pagină sau secțiune. Pentru a evita conflictele de editare și alte confuzii creatorul solicită ca, pentru o perioadă scurtă de timp, această pagină să nu fie editată inutil sau nominalizată pentru ștergere în această etapă incipientă de dezvoltare, chiar dacă există unele lacune de conținut.

Dacă observați că nu au mai avut loc modificări de 10 zile puteți șterge această etichetă.

Pagina a fost modificată ultima oară de către Voloh28 (Contribuții • Jurnal) acum 4 ani.
Anxietate
Fișier:Edvard Munch - Anxiety - Google Art Project.jpg, Los Angeles, California. Lockheed Employment. A worried applicant waiting to be interviewed - NARA - 532210.jpg
Specialitatepsihiatrie
psihologie clinică
psihoterapie  Modificați la Wikidata
SimptomeTahicardie[1]
greață[1]
vomă[1]
vertigo[*][[vertigo (type of dizziness)|​]][1]
depersonalization[*][[depersonalization (anomaly of self-awareness)|​]][1]
disorientation[*][[disorientation (psychopathological symptom)|​]][1]
derealization[*][[derealization (feeling as though the external world is not real)|​]][1]  Modificați la Wikidata
Cauzeworry[*][[worry (thoughts, images, emotions, and actions of a negative nature in a repetitive, uncontrollable manner that results from a proactive cognitive risk analysis made to avoid or solve anticipated potential threats and their potential consequences)|​]]
risc[*]​  Modificați la Wikidata
Metodă de diagnostictest psihologic[*]​
personality test[*][[personality test (category of psychological methods for assessing human personality constructs)|​]]  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-10F41.9  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
OMIM607834
MedlinePlus003211
MeSH IDD001007[2][3]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Anxietatea este o emoție ce se caracterizează printr-o stare neplăcută de tulburare interioară, adesea acompaniată de comportament nervos precum a păși înapoi sau înainte, tulburări somatice și reflectare.[4] Este vorba de emoții subiective neplăcute de spaimă față de evenimente anticipate, precum frica de moarte iminentă.[5][necesită citare] Anxietatea nu este același lucru cu frica, care este un răspuns la o amenințare reală sau percepută,[6] întrucât anxietatea implică așteptarea unei amenințări viitoare.[6] Anxietatea este un simțământ de neliniște și îngrijorare, care este de obicei generalizată ca o suprareacție la o situație care văzută doar în mod subiectiv ca amenințătoare. [7] Este adesea acompaniată de tensiune musculară,[6] agitație, oboseală și probleme de concentrare. Când anxietatea este experimentată în mod regulat, individual ar putea suferi de o tulburare de anxietate.[6]

Oamenii care se confruntă cu anxietatea pot evita situațiile care le-au provocat anxietate în trecut.[8]

Anxietatea poate fi fie o „stare” pe termen scurt sau o „însușire” pe termen lung. În timp ce anxietatea ca însușire reprezintă a te îngrijora față de evenimentele viitoare, tulburările de anxietate sunt un grup de tulburări mintale care se caracterizează printre simțăminte de anxietate și frică.[9] Tulburările de anxietate sunt parțial de ordin genetic, studiile făcute pe gemeni sugerând că există 30-40% influență genetică asupra indivizilor când e vorba de anxietate.[10] Factorii de mediu sunt de asemenea importanți. Studiile făcute pe gemeni arată că mediul în care trăiește individul are o influență mare asupra anxietății, în timp ce influențele împărtășite de mediu (medii care îi afectează pe gemeni în același fel) operează în timpul copilăriei, dar scad pe parcursul adolescenței.[11] Specific measured ‘Medii’ specific studiate care sunt asociate cu anxietate sunt abuzul copilului, istorie familială de tulburări mintale și sărăcia.[12] Anxietatea este de asemenea asociată cu utilizarea de droguri, inclusiv alcool, cafeină și benzodiazepine (care sunt adesea prescrise pentru tratarea anxietății).

Există diferite tipuri de anxietate. Anxietatea existențială poate avea loc când o persoană se confruntă cu angoasă, o criză existențială sau simțăminte nihiliste. Oamenii se pot confrunta de asemenea cu anxietate matematică, anxietate somatică, anxietate de performanță. Anxietatea socială și anxietatea legată de străini este cauzată atunci când oamenii sunt anxioși când sunt printre străini sau alți oameni în general.

Tulburările de anxietate au loc adesea alături de alte tulburări de sănătate mintală, precum tulburare depresivă majoră, tulburarea bipolară, tulburările de alimentație sau anumite tulburări de personalitate. De asemenea, are loc adesea alături de trăsături de personalitate precum nevroza. Aceste co-manifestări observate sunt cauzate în parte de influențe genetice și de mediu împărtășite între aceste trăsături și anxietate.[13][14]

Hormonii stresului emiși într-o stare anxioasă au un impact asupra funcției intestinelor și pot manifesta simptome fizice care pot contribui la sau exacerba IBS. Anxietatea este adesea experimentată de cei care au tulburare obsesiv-compulsivă și este o prezență acută în tulburarea de panică.

Prima etapă în managementul unei persoane cu simptome anxioase implică evaluarea unei potențiale prezențe a unei cauze medicale care stă la bază, a cărei recunoaștere este esențială pentru a decide tratamentul corect.[15][16] Simptomele de anxietate pot masca o boală organică sau se manifestă în asociere sau ca rezultat a unei tulburări medicale. [15][16][17][18]

Diferența între anxietate și frică

Anxietatea este sentimentul de neliniște față de un pericol anticipat, în timp ce frica este un răspuns emoțional față de un pericol concret și real. Anxietatea este astfel o pregătire a răspunsului față de un pericol care ar genera frică. Astfel, anxietatea este un răspuns normal de creștere a vigilenței și a vitezei de reacție în situații potențial periculoase, dar un nivel crescut de anxietate poate deveni dezadaptativ în sensul în care împiedică individul să performeze la nivel ridicat în unele situații sau îl determină să evite alte situații care îi generează anxietate. În plus, un nivel ridicat sau prelungit de anxietate, creează suferință fizică și emoțională. Anxietatea poate lua forme iraționale, cum este în cazul fobiilor, atunci când pericolul perceput nu este unul real sau probabilitatea ca acesta să se concretizeze este neglijabilă.

Simptomele tulburărilor de anxietate

Tulburările de anxietate sunt caracterizate de tendința de a experimenta stări de anxietate disproporționate în raport cu circumstanțele, care produc suferință fizică și emoțională și care afectează capacitatea individului de a face față sarcinilor de zi cu zi. Anxietatea excesivă poate afecta, de asemenea, durata sau calitatea somnului, generând astfel simptome specifice deprivării de somn.

Caracteristica principală a tulburărilor de anxietate este sentimentul de frică sau/și gânduri cronice (constante), repetitive, de îngrijorare, care reprezintă un element de stres pentru persoana respectivă și care interferează cu activitățile din viața sa (de exemplu dacă unei persoane îi este frică să meargă la interviuri pentru ca acolo ar trebui să interacționeze cu străini, va evita situația respectivă, temându-se ca oricât de inteligentă ar fi, nu ar primi postul, chiar și dacă ceea ce face actualmente nu îi oferă satisfacția dorită). Alte simptome comune tuturor tipurilor de anxietăți:

  • reacții fizice – (ex. transpirație, tremurături, bătăi de inimă rapide, dificultăți în respirație, greață, leșin)
  • gânduri disfuncționale – ex. „dacă o să vorbesc în fața publicului, și o să greșesc, toată lumea o să mă creadă prost” .
  • comportament de evitare – o persoană anxioasă poate să ajungă să evite foarte multe situații. Faptul că are gânduri negative și evaluează irațional situațiile care îi provoacă anxietate, emoții negative foarte intense, reacții fizice puternice, și eventual experiențe negative, plasează persoana într-un cerc vicios, din care nu poate să iasă (de ex. studentul T. este foarte anxios la prezentarea unei lucrări în fața publicului, dar trebuie să-și susțină disertația. Se simte foarte anxios, de fapt de o săptămană întreagă, și a învățat foarte mult, ca totul să fie perfect și să nu dea greș, dar faptul că înainte de prezentarea disertației s-a gândit de foarte multe ori că trebuie să fie perfectă această prezentare, că altfel profesorii or să îl creadă prost, i-a provocat emoții foarte intense ceea ce evident a cauzat mici eșecuri în prezentare, pe care el ulterior le-a interpretat ca fiind greșeli catastrofale și nu a mai vrut să prezinte lucrări în fața mai multor oameni, având ca rezultat faptul că acum evită aceste tipuri de situații).

Tipuri de tulburări de anxietate

Anxietate generalizată. Este frica exagerată și grija legată de lucruri comune. Centrul anxietății poate fi reprezentat de prieteni, familie, sănătate, muncă, bani sau ratarea unei întâlniri importante (de fapt tot ceea ce este important persoanei poate să capteze centrul atenției ca focus al anxietății). Vorbim despre anxietate generalizată dacă grija exagerată este prezentă în aproape fiecare zi, timp de 6 luni, și dacă persoana are dificultăți în controlarea anxietății. În plus persoana mai simte una sau mai multe dintre următoarele simptome:

  • irascibilitate și iritabilitate ușoară;
  • oboseală;
  • insomnie;
  • probleme de concentrare; (nu se simte capabil să gândească)

Fobia socială Constă în frica de evaluarea și judecata negativă a altor oameni. De aceea oamenilor caracterizate prin fobie socială le este frică să facă ceva ce le-ar putea umili în fața publicului – de ex. a vorbi în public, a folosi toalete publice, a mânca sau a bea în public, sau orice altă situație socială incluzând comportamentul la petreceri sau/și la locul de muncă. Cei care suferă de fobie socială poate să simtă frica în cazul unei singure, sau în cazul mai multor situații. Această frică poate sa conducă la evitarea situațiilor respective, care, ulterior poate să ajungă la izolare.

Fobii specifice O persoană cu fobie specifică simte o frică persistentă și irațională de un obiect specific sau de o situație. Frica poate să apară față de anumite animale, locuri sau persoane, și poate să fie atât de intensă încât persoana respectivă va manifesta simptome fizice intense sau atac de panică. Aceste fobii se pot referi la câini, sânge, furtuna, păianjeni, ace, sau la alte obiecte și situații, dar, în orice caz anxietatea resimțită este exagerată și tulburătoare. Adulții care suferă de fobii de obicei sunt conștienți de faptul că frica lor este exagerată și irațională. În orice caz nevoia lor de a evita obiectul, situația sau persoana care stau la baza fricii poate să le restrângă viața.

Tulburare de panică Atacurile de panică sunt comune în populația umană comparativ cu tulburările de panică, care sunt mai rar întâlnite. Atacurile de panică pot să nu fie legate de o situație anume, ci pot apărea spontan. Pentru ca o persoană să fie diagnosticată cu tulburare de panică, trebuie să aibă circa 4 atacuri de panica lunar într-o perioadă mai îndelungată. Tulburarea de panică poate să fie diagnosticată dacă atacurile de panică sunt frecvente și există și o frică intensă și persistentă de apariția unui alt atac de panică.

Tulburarea obsesiv-compulsivă (ocd) Oamenii care au această tulburare au gânduri (ex. O femeie are senzația că soțul ei o înșală fără a avea însă nici un indiciu) sau impulsuri (obsesii) intruzive, involuntare și nedorite. În același timp se simt și forțate să efectueze ritualuri mentale și comportamentale, ca de ex. spălatul excesiv al mâinilor, dușuri excesiv de frecvente (de mai multe ori pe zi), sau verificarea repetitivă a anumitor lucruri (de ex. dacă a încuiat ușa, sau dacă a stins aragazul). De obicei sunt conștienți de iraționalitatea și natura excesive a comportamentelor sau a gândurilor lor.

Tulburare de stres post-traumatic (ptsd) Apare după un eveniment extrem de traumatic. Evenimentul poate să fie recent (ex. accident de mașină, abuz fizic) sau poate să fie întâmplat în trecut (ex. abuz sexual în copilărie). Reacții de suferință, șoc și furie sunt reacții normale după evenimente traumatice. Oamenii cu PTSD manifestă reacții severe, prelungite și intruzive, care afectează în mod dramatic viața lor de zi cu zi. Acestea pot să includă gânduri sau imagini intruzive despre situația traumatizantă, care sunt la fel de, sau chiar și mai stresante decât evenimentul original. De obicei oamenii încep să evite situațiile sau evenimentele care le reamintesc de trauma, inclusiv locuri și situații similare.

Definirea generală a conceptelor utilizate

Nevrotismul se prezintă ca un defect general de adaptabilitate, surmenaj, epuizare fizică și psihică fără vreun motiv obiectiv, rigiditate.

Anxietatea se caracterizează printr-o stare permanentă de tensiune psihică, iritabilitate, lipsă de încredere în propria persoană, incapacitate sau rezerve în asumarea unui risc, tremur și alte reacții neurovegetative, diverse semne psihosomatice.

S-a observat, în general, că există o tendință la nevrotici (care au o notă ridicată la nevrotism) de a avea o notă crescută și la anxietate, însă acest fapt nu este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau pentru a asimila aceste concepte, deoarece nevroticii pot avea o notă foarte ridicată la anxietate într-o situație realmente provocatoare de anxietate. De aceea, ar fi o eroare să se confunde anxietatea cu nevroza. Anxietatea este deci “o emoție penibilă de așteptare”, “o teamă fără obiect” care se produce în așteptarea unui eveniment, este o trăire subiectivă care poate fi supusă controlului voluntar prin dezvoltarea conștiinței de sine.

Unul dintre marii specialiști care s-au preocupat de problematica personalității umane a fost psihologul american R. B. Cattell. Acesta s-a născut în Anglia, în anul 1905, într-o familie de ingineri cu origini mai vechi în Scoția, înrudită cu Mc.Ken Cattell, unul dintre părinții psihologiei americane din secolul trecut, cel care a folosit pentru prima dată termenul de test mental. La 19 ani, R. B. Cattell a obținut la Universitatea din Londra diploma în fizică și chimie. Spearman și Bot i-au deschis gustul pentru psihologie, în special pentru măsurarea capacităților umane. În anul 1937 se stabilește în SUA ca cercetător în subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia University). Din 1945 funcționează ca profesor la Universitatea Illinois unde s-a preocupat în special de măsurarea trăsăturilor de personalitate. Printre instrumentele elaborate de el se numără și chestionarul de personalitate “C”.

Definirea scărilor testului

Eul social ideal (Q3)

Arată gradul de motivație în integrarea comportamentului individual în jurul unui sentiment de sine acceptat conștient și a standardelor sociale aprobate. Absența unei asemenea integrări a comportamentului în jurul unui concept clar de sine este una dintre cauzele majore ale anxietății. Factorul Q3 arată gradul în care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale și cu obișnuințele sociale acceptate.

Forța Eului; Emotivitatea (C)

Este capacitatea de a controla imediat și de a exprima tensiunile într-un mod adaptat și realist, deoarece o tensiune anxioasă puternică poate cauza o anumită regresiune și poate împiedica o creștere normală a forței Eului.

Insecuritate; Tendința paranoică (L)

Reprezintă cota cu care participă lipsa de securitate socială la creșterea anxietății.

Insecuritatea în direcția culpabilității (O)

Culpabilitatea anxioasă depresivă reprezintă o anxietate combinată cu autoacuzare cauzată de presiunile SuperEului care generează sentimentul de anxietate și depresie.

Tensiunea ergică (Q4)

În acest caz, anxietatea apare prin presiunea pe care o exercită pulsiunile trezite și nevoile nesatisfăcute de orice fel. Excitarea apetitului sexual, nevoia de considerație, teama de o situație sunt pulsiuni legate de această componentă. Nivelul acestei componente se manifestă în înclinarea către emotivitate, tensiune, iritabilitate și nervozitate.

Aplicarea și corectarea testului

Testul poate fi dat individual sau colectiv și va fi anunțat subiecților ca fiind o foaie de autoanaliză bază.

Simptome

  • palpitații
  • tahicardie
  • dureri precordiale
  • variația tensiunei arteriale
  • senzație de nod în gât
  • fibrilație facială
  • cefalee
  • vertij episodic
  • hiperventilație
  • acufene
  • transpirație excesivă
  • astenie globală

Anxietate și meditație

  Grija pentru anxietate este puternic ajutată de rugăciune[19],în special cu meditația Rozariului. [20][21]

Referințe

  1. ^ a b c d e f g https://www.stateofmind.it/ansia/#ansia-sintomi  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Système universitaire de documentation, accesat în  
  3. ^ Human Phenotype Ontology release 2018-03-08, accesat în  
  4. ^ Seligman ME, Walker EF, Rosenhan DL. Abnormal psychology (ed. 4th). New York: W.W. Norton & Company. [necesită pagina]
  5. ^ Davison GC (). Abnormal Psychology. Toronto: Veronica Visentin. p. 154. ISBN 978-0-470-84072-6. 
  6. ^ a b c d American Psychiatric Association (). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (ed. Fifth). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing. p. 189. ISBN 978-0-89042-555-8. 
  7. ^ Bouras N, Holt G (). Psychiatric and Behavioral Disorders in Intellectual and Developmental Disabilities (ed. 2nd). Cambridge University Press. ISBN 9781139461306. [necesită pagina]
  8. ^ Barker P (). Psychiatric and Mental Health Nursing: The Craft of Caring. Londra: Edward Arnold. ISBN 978-0-340-81026-2. [necesită pagina]
  9. ^ American Psychiatric Association (). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (ed. 5th). Arlington: American Psychiatric Publishing. pp. 189–195. ISBN 978-0-89042-555-8. 
  10. ^ Reynolds, Chandra A. (). „Robert Plomin, John C. DeFries, Valerie S. Knopik, Jenae M. Neiderhiser, Behavioral Genetics (6th Edition)”. Behavior Genetics. 43 (4): 360–361. doi:10.1007/s10519-013-9598-6. ISSN 0001-8244. 
  11. ^ Smoller, Jordan W.; Block, Stefanie R.; Young, Mirella M. (noiembrie 2009). „Genetics of anxiety disorders: the complex road from DSM to DNA”. Depression and Anxiety. 26 (11): 965–975. doi:10.1002/da.20623. ISSN 1091-4269. PMID 19885930. 
  12. ^ Craske, Michelle G.; Stein, Murray B.; Eley, Thalia C.; Milad, Mohammed R.; Holmes, Andrew; Rapee, Ronald M.; Wittchen, Hans-Ulrich (). „Anxiety disorders”. Nature Reviews Disease Primers. 3: 17024. doi:10.1038/nrdp.2017.24. ISSN 2056-676X. PMID 28470168. 
  13. ^ Smoller, Jordan W.; Andreassen, Ole A.; Edenberg, Howard J.; Faraone, Stephen V.; Glatt, Stephen J.; Kendler, Kenneth S. (). „Correction to: Psychiatric genetics and the structure of psychopathology”. Molecular Psychiatry. 24 (3): 471. doi:10.1038/s41380-018-0026-4. ISSN 1359-4184. PMID 29540840. 
  14. ^ Kendler, Kenneth S. (Iulie 2004). „Major Depression and Generalised Anxiety Disorder”. FOCUS. 2 (3): 416–425. doi:10.1176/foc.2.3.416. ISSN 1541-4094.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  15. ^ a b World Health Organization (). Pharmacological Treatment of Mental Disorders in Primary Health Care (PDF). Geneva. ISBN 978-92-4-154769-7. Arhivat (PDF) din originalul de la . 
  16. ^ a b Testa A, Giannuzzi R, Daini S, Bernardini L, Petrongolo L, Gentiloni Silveri N (februarie 2013). „Psychiatric emergencies (part III): psychiatric symptoms resulting from organic diseases”. European Review for Medical and Pharmacological Sciences. 17 Suppl 1: 86–99. PMID 23436670. open access publication - free to read
  17. ^ Testa A, Giannuzzi R, Sollazzo F, Petrongolo L, Bernardini L, Dain S (Februarie 2013). „Psychiatric emergencies (part II): psychiatric disorders coexisting with organic diseases”. European Review for Medical and Pharmacological Sciences. 17 Suppl 1: 65–85. PMID 23436669.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)open access publication - free to read
  18. ^ Testa A, Giannuzzi R, Sollazzo F, Petrongolo L, Bernardini L, Daini S (Februarie 2013). „Psychiatric emergencies (part I): psychiatric disorders causing organic symptoms”. European Review for Medical and Pharmacological Sciences. 17 Suppl 1: 55–64. PMID 23436668.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)open access publication - free to read
  19. ^ https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22641932
  20. ^ https: //www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18307389
  21. ^ https://w2.vatican.va/content/john-paul-ii/pl/apost_letters/2002/documents/hf_jp-ii_apl_20021016_rosarium-virginis-mariae.html

Legături externe


v • d • m
Emoții
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anxietate&oldid=13028022