Sari la conținut

Campionatul European de Fotbal 2020

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la UEFA Euro 2020)
„Campionatul European de Fotbal 2021” redirecționează aici.
Campionatul European de Fotbal 2020

Live It. For Real.
Detalii
Țara gazdăAnglia Anglia
Azerbaidjan Azerbaidjan
 Danemarca
Germania Germania
Italia Italia
 România
Rusia Rusia
Scoţia Scoția
Spania Spania
Țările de Jos Țările de Jos
Ungaria Ungaria
Perioada11 iunie-11 iulie 2021
Echipe24 (din o confederație)
Stadioane11 (în 11 orașe gazdă)
TelevizăriRepublica Moldova Prime și Canal 3
România Pro TV și Pro X
Poziții finale
Campioană Italia (Al 2-lea titlu)
Locul doi Anglia
Statistici
Meciuri jucate51
Goluri marcate 142 (2.78 per meci)
Asistență1.099.278 (21.554 pe meci)
Golgheter(i)(5 goluri fiecare)
Cel mai bun jucătorItalia Gianluigi Donnarumma[1]
Cel mai bun tânăr jucătorSpania Pedri
2016
2024

Campionatul European de Fotbal UEFA 2020, denumit în mod obișnuit ca UEFA Euro 2020 sau pe scurt Euro 2020, a fost cea de-a șaisprezecea ediție a Campionatului European UEFA, campionatul internațional cvadrienal de fotbal organizat de UEFA pentru echipele naționale masculine europene ale federațiilor sale membre.[2] Pentru a sărbători cea de-a 60-a aniversare a Campionatului European, președintele UEFA, Michel Platini, a declarat că turneul va fi găzduit în mai multe națiuni ca un eveniment unic „romantic”, 11 orașe din 11 țări UEFA furnizând fiecare locații pentru turneu, devenind astfel al doilea turneu internațional de seniori din istorie, după Cupa Asiei AFC 2007, pe care mai mult de două națiuni îl găzduiesc împreună.[3]

Portugalia a fost campioana en-titre, dar a fost eliminată în optimi de Belgia.[4] Ediția a fost câștigată de Italia, care a învins Anglia la lovituri de departajare în finala disputată pe stadionul Wembley din Londra.[5] Victoria a venit exact la 39 de ani de la victoria Italiei în finala Cupei Mondiale FIFA 1982 împotriva Germaniei de Vest.[6]

Inițial, turneul urma să se desfășoare între 12 iunie și 12 iulie 2020.[7] Din cauza restricțiilor COVID-19 din acel an, turneul a fost amânat pentru iunie și iulie 2021, păstrând în același timp numele de UEFA Euro 2020 și stadioanele gazdă. Pe lângă regulile speciale privind restricțiile COVID-19, UEFA a permis, de asemenea, două înlocuiri suplimentare[8] și a implementat arbitrul asistent video (VAR) pentru prima dată.[9] Inițial, au fost alese 13 locații pentru turneu, dar două au fost ulterior abandonate. Bruxelles a fost abandonat în decembrie 2017, după ce Eurostadium din oraș a fost abandonat, în timp ce Dublin a fost abandonat în aprilie 2021, deoarece nu exista nicio garanție că spectatorii ar putea participa. Spania a intenționat inițial să folosească Bilbao ca loc de desfășurare a competiției, dar ulterior a optat pentru Sevilla pentru a permite accesul spectatorilor la meciuri. UEFA a ales Stadio Olimpico din Roma pentru a găzdui meciul de deschidere dintre Italia și Turcia, în timp ce Stadionul Wembley din Londra a fost ales ca loc de desfășurare a semifinalelor și finalei pentru a doua oară, după turneul din 1996 desfășurat pe stadionul original cu același nume.

Selecția orașelor

[modificare | modificare sursă]

UEFA a reevaluat condițiile pentru țările gazdă la data de 11 decembrie 2008. Pentru a organiza Euro 2020 vor fi necesare nouă stadioane principale și alte trei de rezervă.

Condițiile minimale pentru mărimea stadioanelor sunt:

  • 2 stadioane cu o capacitate de minim 50.000 de locuri;
  • 3 stadioane cu o capacitate de minim 40.000 de locuri;
  • 4 stadioane cu o capacitate de minim 30.000 de locuri.
  • 4 stadione cu o capacitate de minim 60.000 locuri

Stadioanele trebuie să fie terminate până pe 30 iunie 2018. De asemenea, țările gazdă mai au de îndeplinit alte 19 reglementări și de răspuns la 200 de întrebări în documentația depusă la UEFA.

Anglia Londra Italia Roma Germania München
Stadionul Wembley Stadio Olimpico Allianz Arena
Capacitate: 90.000 Capacitate: 70.634 Capacitate: 70.000
Azerbaidjan Baku Rusia Sankt Petersburg Ungaria Budapesta
Stadionul Olimpic Stadionul Krestovski Puskás Aréna
Capacitate: 68.700 Capacitate: 68.134 Capacitate: 67.215
Spania Sevilla România București Țările de Jos Amsterdam Scoția Glasgow Danemarca Copenhaga
La Cartuja Arena Națională Johan Cruijff Arena Hampden Park Parken
Capacitate: 60.000 Capacitate: 55.600 Capacitate: 54.990 Capacitate: 51.866 Capacitate: 38.065

13 stadioane au fost selectate și anunțate la data de 19 septembrie 2014:[10]

Dintre cele 13 stadioane, opt nu au mai găzduit vreun Campionat European în trecut: Baku, Sankt Petersburg, Copenhaga, București, Dublin, Bilbao, Budapesta și Glasgow. Dintre cele 13 țări, șapte nu au mai găzdut vreo finală europeană în trecut: Azerbaidjan, Danemarca, Ungaria, România, Irlanda, Rusia și Scoția. Dintre cele 13 stadioane, doar două au mai găzduit vreo finală europeană în trecut: Stadio Olimpico și Amsterdam Arena. Originalul stadion Wembley a găzduit meciurile și finala Campionatului European din 1996, dar cu toate că se află pe același loc, acesta este considerat un stadion diferit față de Stadionul Wembley.

Orașele Bruxelles, Bilbao și Dublin au fost eliminate. Meciurile au fost mutate pe Wembley, Sevilla și Sankt Petersburg.[11]

Preliminariile

[modificare | modificare sursă]

Echipele calificate

[modificare | modificare sursă]
Echipă Metoda de Calificare Data calificării Apariții anterioare la turneu
 Anglia Grupa A Locul 1 14 noiembrie 2019 9 (1968, 1980, 1988, 1992, 1996, 2000 2004, 2012, 2016)
 Austria Grupa G Locul 2 16 noiembrie 2019 2 (2008, 2016)
 Belgia Grupa I Locul 1 10 octombrie 2019 5 (1972, 1980, 1984, 2000, 2016)
 Cehia Grupa A Locul 2 14 noiembrie 2019 9 (1960, 1976, 1980, 1996, 2000, 2004, 2008, 2012, 2016)
 Croația Grupa E Locul 1 16 noiembrie 2019 5 (1996, 2004, 2008, 2012, 2016)
 Danemarca Grupa D Locul 2 18 noiembrie 2019 8 (1964, 1984, 1988, 1992, 1996, 2000, 2004, 2012)
  Elveția Grupa D Locul 1 18 noiembrie 2019 4 (1996, 2004, 2008, 2016)
 Finlanda Grupa J Locul 2 15 noiembrie 2019 0 (Debut)
 Franța Grupa H Locul 2 14 noiembrie 2019 9 (1960, 1984, 1992, 1996, 2000, 2004, 2008, 2012, 2016)
 Germania Grupa C Locul 2 16 noiembrie 2019 12 (1972, 1976, 1980, 1984, 1988, 1992, 1996, 2000, 2004, 2008, 2012, 2016)
 Italia Grupa J Locul 1 12 octombrie 2019 9 (1968, 1980, 1988, 1996, 2000, 2004, 2008, 2012, 2016)
 Țările de Jos Grupa C Locul 1 16 noiembrie 2019 9 (1976, 1980, 1988, 1992, 1996, 2000, 2004, 2008, 2012)
 Polonia Grupa G Locul 1 13 octombrie 2019 3 (2008, 2012, 2016)
 Portugalia Grupa B Locul 2 17 noiembrie 2019 6 (1984, 2000, 2004, 2008, 2012, 2016)
 Rusia Grupa I Locul 2 13 octombrie 2019 11 (1960, 1964, 1968, 1972, 1988, 1992, 1996, 2004, 2008, 2012, 2016)
 Spania Grupa F Locul 1 15 octombrie 2019 10 (1964, 1980, 1984, 1988, 1996, 2000, 2004, 2008, 2012, 2016)
 Suedia Grupa F Locul 2 15 noiembrie 2019 6 (1992, 2000, 2004, 2008, 2012, 2016)
 Turcia Grupa H Locul 2 14 noiembrie 2019 4 (1996, 2000, 2008, 2016)
 Țara Galilor Grupa E Locul 2 19 noiembrie 2019 1 (2016)
 Ucraina Grupa B Locul 1 14 octombrie 2019 2 (2012, 2016)

Barajul Ligii Națiunilor

[modificare | modificare sursă]

Deoarece anul acesta nicio țară gazdă nu este calificată automat la turneul final, iar încă o competiție între țări a fost creată, Liga Națiunilor, aceasta din urmă are ca premii finale patru locuri la turneul final Euro 2020. Pentru aceste patru locuri se bat 16 echipe în opt semifinale și patru finale diferite. Deoarece grupele C și F se joacă la București/Amsterdam, respectiv Budapesta/Munchen, cele două baraje, A și D sunt direct legate de grupele în care câștigătoarele vor ajunge. Astfel, dacă România se califică, atunci câștigătoarea din barajul D nu poate ajunge decât în grupa morții F, alături de Portugalia, Franța și Germania. Dacă Ungaria va câștiga barajul A, atunci ea va fi automat repartizată în grupa F, iar câștigătoarea barajului D va ajunge să joace la București și Amsterdam în compania Austriei, Olandei și a Ucrainei.

Semifinale Finală
8 octombrie – Sofia
  Bulgaria 1  
  Ungaria 3  
 
12 noiembrie – Budapesta
      Ungaria 2
    Islanda 1
8 octombrie – Reykjavik
  Islanda 2
  România 1  

Semifinale Finală
8 octombrie – Zenica
  Bosnia și Herțegovina 1  
  Irlanda de Nord 1  
 
12 noiembrie – Belfast
      Irlanda de Nord 1
    Slovacia 2
8 octombrie – Trnava
  Slovacia 0
  Irlanda 0  

Semifinale Finală
8 octombrie – Oslo
  Norvegia 1  
  Serbia 2  
 
12 noiembrie – Belgrad
      Serbia 1
    Scoția 1 (p)
8 octombrie – Glasgow
  Scoția 0
  Israel 0  

Semifinale Finală
8 octombrie – Tbilisi
  Georgia 1  
  Belarus 0  
 
12 noiembrie – Tbilisi
      Georgia 0
    Macedonia 1
8 octombrie– Skopje
  Macedonia 2
  Kosovo 1  

Tragerea la sorți

[modificare | modificare sursă]

Tragerea la sorți pentru turneul final a avut loc la Complexul expozițional Romexpo din București la 30 noiembrie 2019, 19:00.

Urna 1
Belgia Italia Anglia Germania Spania Ucraina
Urna 2
Franța Polonia Elveția Olanda Rusia Croația
Urna 3
Portugalia Austria Danemarca Turcia Suedia Cehia
Urna 4
Finlanda Țara Galilor Câștigătoarea barajului A sau D Câștigătoarea barajului B Câștigătoarea barajului C Câștigătoarea barajului D sau A

Faza grupelor

[modificare | modificare sursă]
Echipa MJ
V
E
Î
GM
GP
G
Pct
 Italia 3 3 0 0 7 0 +7 9
 Țara Galilor 3 1 1 1 3 2 +1 4
  Elveția 3 1 1 1 4 5 −1 4
 Turcia 3 0 0 3 1 8 −7 0
 Turcia0-3 Italia
Raport
 Țara Galilor1-1  Elveția
Raport

 Turcia0-2 Țara Galilor
Raport
 Italia3-0  Elveția
Raport
Spectatori: 12.445[15]

 Italia1-0 Țara Galilor
Raport
Spectatori: 11.541[16]
  Elveția3-1 Turcia
Raport
Echipa MJ
V
E
Î
GM
GP
G
Pct
 Belgia 3 3 0 0 7 1 +6 9
 Danemarca 3 1 0 2 5 4 +1 3
 Finlanda 3 1 0 2 1 3 −2 3
 Rusia 3 1 0 2 2 7 −5 3
 Danemarca0-1 Finlanda
Raport
 Belgia3-0 Rusia
Raport

 Finlanda0-1 Rusia
Raport
 Danemarca1-2 Belgia
Raport

 Finlanda0-2 Belgia
Raport
 Rusia1-4 Danemarca
Raport
Echipa MJ
V
E
Î
GM
GP
G
Pct
 Țările de Jos 3 3 0 0 8 2 +6 9
 Austria 3 2 0 1 4 3 +1 6
 Ucraina 3 1 0 2 4 5 −1 3
 Macedonia de Nord 3 0 0 3 2 8 −6 0
 Austria3-1 Macedonia de Nord
Raport
 Țările de Jos3-2 Ucraina
Raport

 Ucraina2-1 Macedonia de Nord
Raport
 Țările de Jos2-0 Austria
Raport

 Ucraina0-1 Austria
Raport
 Macedonia de Nord0-3 Țările de Jos
Raport
Echipa MJ
V
E
Î
GM
GP
G
Pct
 Anglia 3 2 1 0 2 0 +2 7
 Croația 3 1 1 1 4 3 +1 4
 Cehia 3 1 1 1 3 2 +1 4
 Scoția 3 0 1 2 1 5 −4 1
 Anglia1-0 Croația
Raport
Spectatori: 18.497[30]
 Scoția0-2 Cehia
Raport
Spectatori: 9.847[31]

 Croația1-1 Cehia
Raport
 Anglia0-0 Scoția
Raport

 Cehia0-1 Anglia
Raport
 Croația3-1 Scoția
Raport
Echipa MJ
V
E
Î
GM
GP
G
Pct
 Suedia 3 2 1 0 4 2 +2 7
 Spania 3 1 2 0 6 1 +5 5
 Slovacia 3 1 0 2 2 7 −5 3
 Polonia 3 0 1 2 4 6 −2 1
 Polonia1-2 Slovacia
Raport
 Spania0-0 Suedia
Raport

 Suedia1-0 Slovacia
Raport
 Spania1-1 Polonia
Raport

 Suedia3-2 Polonia
Raport
 Slovacia0-5 Spania
Raport
Echipa MJ
V
E
Î
GM
GP
G
Pct
 Franța 3 1 2 0 4 3 +1 5
 Germania 3 1 1 1 6 5 +1 4
 Portugalia 3 1 1 1 7 6 +1 4
 Ungaria 3 0 2 1 3 6 −3 2
 Ungaria0-3 Portugalia
Raport
Spectatori: 55.662[42]
 Franța1-0 Germania
Raport

 Ungaria1-1 Franța
Raport
Spectatori: 55.998[44]
 Portugalia2-4 Germania
Raport

 Germania2-2 Ungaria
Raport
Spectatori: 12.413[45]
 Portugalia2-2 Franța
  • Ronaldo A marcat în minutele: 31' (pen.)60' (pen.)
Raport

Clasamentul echipelor de locul 3

[modificare | modificare sursă]
Sursa: UEFA
Loc Grp. Echipă Pct. MJ V E Î GM GP DG Calificare
1. F  Portugalia 4 3 1 1 1 7 6 +1 Calificare în faza eliminatorie
2. D  Cehia 4 3 1 1 1 3 2 +1
3. A   Elveția 4 3 1 1 1 4 5 −1
4. C  Ucraina 3 3 1 0 2 4 5 −1
5. B  Finlanda 3 3 1 0 2 1 3 −2
6. E  Slovacia 3 3 1 0 2 2 7 −5
Reguli de clasare:
1) Puncte; 2) Diferență de goluri; 3) Goluri marcate; 4) Victorii; 5) Puncte disciplinare totale mai puține; 6) Clasamentul general al calificărilor europene.

Faza eliminatorie

[modificare | modificare sursă]

În faza eliminatorie (optimile de finală) se califică primele două clasate din fiecare grupă și cele mai bune 4 echipe de pe locul al treilea. Între echipele clasate pe locul 3 în fiecare grupă se va alcătui un clasament în urma căruia primele 4 echipe se vor califica în optimile de finală, iar echipele de locurile 5 și 6 vor fi eliminate din competiție.

 
Optimi de finalăSferturi de finalăSemifinaleFinala
 
              
 
27 iunie – Sevilla
 
 
 Belgia 1
 
2 iulie – München
 
 Portugalia0
 
 Belgia 1
 
26 iunie – Londra
 
 Italia 2
 
 Italia (prel)2
 
6 iulie – Londra
 
 Austria1
 
 Italia (pen)1 (4)
 
28 iunie – București
 
 Spania1 (2)
 
 Franța 3 (4)
 
2 iulie – Sankt Petersburg
 
  Elveția (pen)3 (5)
 
  Elveția1 (1)
 
28 iunie – Copenhaga
 
 Spania (pen)1 (3)
 
 Croația 3
 
11 iulie – Londra
 
 Spania (prel) 5
 
 Italia (pen) 1 (3)
 
29 iunie – Glasgow
 
 Anglia1 (2)
 
 Suedia 1
 
3 iulie – Roma
 
 Ucraina (prel)2
 
 Ucraina 0
 
29 iunie – Londra
 
 Anglia 4
 
 Anglia2
 
7 iulie – Londra
 
 Germania0
 
 Anglia (prel)2
 
27 iunie – Budapesta
 
 Danemarca 1
 
 Țările de Jos 0
 
3 iulie – Baku
 
 Cehia 2
 
 Cehia 1
 
26 iunie – Amsterdam
 
 Danemarca 2
 
 Țara Galilor 0
 
 
 Danemarca 4
 

Optimi de finală

[modificare | modificare sursă]
 Țara Galilor0-4 Danemarca
Raport
 Italia2-1 (după prelungiri) Austria
Raport
Spectatori: 18.910[48]
 Țările de Jos0-2 Cehia
Raport
Spectatori: 52.834[49]
 Belgia1-0 Portugalia
Raport
Spectatori: 11.504[50]
 Croația3-5 (după prelungiri) Spania
Raport
 Anglia2-0 Germania
Raport
 Suedia1-2 (după prelungiri) Ucraina
Raport
Spectatori: 9.221[53]

Sferturi de finală

[modificare | modificare sursă]
 Belgia1-2 Italia
Raport
Spectatori: 12.984[55]
 Cehia1-2 Danemarca
Raport
 Ucraina0-4 Anglia
Raport
 Anglia2-1 (prel) Danemarca
Raport
 Italia1-1

3-2

(după penaltiuri)
 Anglia
Bonucci ⚽67' Raport
Wikidata
Shaw ⚽2'
Spectatori: 67.173[60]
Arbitru: Bjorn Kuipers (Țările de Jos)
5 goluri
5 goluri
4 goluri
3 goluri

Jucătorul turneului

[modificare | modificare sursă]

Premiul de Jucătorul turneului a fost câștigat de portarul italian Gianluigi Donnarumma.[1]

Imnul oficial

[modificare | modificare sursă]

Celebrul DJ neerlandez și producător muzical Martin Garrix a compus ,,We are the People" imnul oficial Euro 2020 împreună cu Bono și The Edge. El a fost prezentat pe 19 octombrie 2019 la RAI Amsterdam, un concert susținut de el, alături de Tiësto și David Guetta, cel care a compus imnul oficial Euro 2016.

Mascota oficială

[modificare | modificare sursă]

Skillzy, un adolescent pasionat de freestyle și cultura pana.

Mingea oficială

[modificare | modificare sursă]
Mingea oficială

Adidas Uniforia a fost mingea oficială Euro 2020 prezentată la Londra pe 6 noiembrie 2019 de celebrul DJ neerlandez Martin Garrix.

Sponsori internaționali
  1. ^ a b Gianluigi Donnarumma - primul portar desemnat cel mai bun jucător, Mediafax, 12 iulie 2021
  2. ^ „Regulations of the UEFA European Football Championship 2018–20”. UEFA.com. Union of European Football Associations. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Croke, Ruaidhrí (). „Dublin to Baku: What's the cost of Euro 2020 for the planet?”. The Irish Times. Accesat în . 
  4. ^ „Belgium 1–0 Portugal: Holders dethroned by Thorgan Hazard”. UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  5. ^ „ITALIA DA IMPAZZIRE: SIAMO CAMPIONI D'EUROPA”, La Gazzetta dello Sport, accesat în  
  6. ^ „1982 FIFA World Cup Spain™”. FIFA.com. Accesat în . [nefuncțională]
  7. ^ Nicholas Veevers (). „Mark Bullingham Speaks on Postponement of UEFA Euro 2020 and Covid-19 Updates” (în English). English Football Association. Accesat în . 
  8. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite substitutions
  9. ^ „VAR to be introduced in 2019/20 UEFA Champions League”. UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  10. ^ „Wembley to stage UEFA EURO 2020 final”. UEFA.com. . 
  11. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite a1.ro
  12. ^ „Full Time Summary – Turkey v Italy” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  13. ^ „Full Time Summary – Wales v Switzerland” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  14. ^ „Full Time Summary – Turkey v Wales” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  15. ^ „Full Time Summary – Italy v Switzerland” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  16. ^ „Full Time Summary – Italy v Wales” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  17. ^ „Full Time Summary – Switzerland v Turkey” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  18. ^ „Full Time Summary – Denmark v Finland” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  19. ^ „Full Time Summary – Belgium v Russia” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  20. ^ „Full Time Summary – Finland v Russia” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  21. ^ „Full Time Summary – Denmark v Belgium” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  22. ^ „Full Time Summary – Finland v Belgium” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  23. ^ „Full Time Summary – Russia v Denmark” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  24. ^ „Full Time Summary – Austria v North Macedonia” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  25. ^ „Full Time Summary – Netherlands v Ukraine” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  26. ^ „Full Time Summary – Ukraine v North Macedonia” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  27. ^ „Full Time Summary – Netherlands v Austria” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  28. ^ „Full Time Summary – Ukraine v Austria” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  29. ^ „Full Time Summary – North Macedonia v Netherlands” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  30. ^ „Full Time Summary – England v Croatia” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  31. ^ „Full Time Summary – Scotland v Czech Republic” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  32. ^ „Full Time Summary – Croatia v Czech Republic” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  33. ^ „Full Time Summary – England v Scotland” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  34. ^ „Full Time Summary – Czech Republic v England” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  35. ^ „Full Time Summary – Croatia v Scotland” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  36. ^ „Full Time Summary – Poland v Slovakia” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  37. ^ „Full Time Summary – Spain v Sweden” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  38. ^ „Full Time Summary – Sweden v Slovakia” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  39. ^ „Full Time Summary – Spain v Poland” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  40. ^ „Full Time Summary – Sweden v Poland” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  41. ^ „Full Time Summary – Slovakia v Spain” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  42. ^ „Full Time Summary – Hungary v Portugal” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  43. ^ „Full Time Summary – France v Germany” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  44. ^ „Full Time Summary – Hungary v France” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  45. ^ „Full Time Summary – Germany v Hungary” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  46. ^ „Full Time Summary – Portugal v France” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  47. ^ „Full Time Summary – Wales v Denmark” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  48. ^ „Full Time Summary – Italy v Austria” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  49. ^ „Full Time Summary – Netherlands v Czech Republic” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  50. ^ „Full Time Summary – Belgium v Portugal” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  51. ^ „Full Time Summary – France v Switzerland” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  52. ^ „Full Time Summary – England v Germany” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  53. ^ „Full Time Summary – Sweden v Ukraine” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  54. ^ „Full Time Summary – Switzerland v Spain” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  55. ^ „Full Time Summary – Belgium v Italy” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  56. ^ „Full Time Summary – Czech Republic v Denmark” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  57. ^ „Full Time Summary – Ukraine v England” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  58. ^ „Full Time Summary – Italy v Spain” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  59. ^ „Full Time Summary – England v Denmark” (PDF). UEFA.com. Union of European Football Associations. . Accesat în . 
  60. ^ (PDF) https://www.uefa.com/newsfiles/euro/2020/2024491_fr.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Campionatul European de Fotbal 2020 la Wikimedia Commons