Campionatul European de Fotbal 1976
| Campionatul European de Fotbal 1976 | |
| Europsko prvenstvo u nogometu Jugoslavija 1976. (în croată) Европско првенство во фудбал Jугославиjа 1976 (în macedoneană) Европско првенство у фудбалу Jугославиjа 1976 (în sârbă) Evropsko prvenstvo v nogometu Jugoslavija 1976 (în slovenă) | |
| Detalii | |
|---|---|
| Țara gazdă | |
| Perioada | 16-20 iunie 1976 |
| Echipe | 4 (din o confederație) |
| Stadioane | 2 (în 2 orașe gazdă) |
| Poziții finale | |
| Campioană | |
| Locul doi | |
| Locul trei | |
| Locul patru | |
| Statistici | |
| Meciuri jucate | 4 |
| Goluri marcate | 19 (4.75 per meci) |
| Asistență | 106.087 (26.522 pe meci) |
| Golgheter(i) | |
← 1972 1980 → | |
Campionatul European de Fotbal 1976 a fost al cincilea Campionat European de Fotbal. S-a desfășurat între 6 și 20 iunie în Iugoslavia (acum împărțită în statele Serbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Croația, Slovenia și Macedonia).
La momentul respectiv, doar patru țări puteau juca la turneul final, ceea ce a însemnat că existau doar semifinalele, finala și finala mică. Acesta a fost ultimul turneu care a avut acest format, deoarece turneul a fost extins și a inclus opt echipe patru ani mai târziu.
A fost prima și singura dată când toate cele patru meciuri de la turneul final s-au decis după prelungiri, penaltiuri sau goluri marcate.
Acesta a fost, de asemenea, ultimul turneu în care gazdele trebuiau să se califice la etapa finală.
Fotbalistul ceh, Antonín Panenka, a devenit celebru pentru modul în care a lovit mingea când a executat penaltiul victoriei în finala cu Germania de Vest.[1]
Stadioane
[modificare | modificare sursă]| Belgrad |
|---|
| Stadionul Steaua Roșie |
| Capacitate: 90.000 |
| Zagreb |
| Stadionul Maksimir |
| Capacitate: 55.000 |
Preliminarii
[modificare | modificare sursă]
Calificările competiției s-au jucat în două stagii: faza grupelor (a avut loc între 1974 și 1975) și sferturile de finală (jucate în 1976). Au fost opt grupe cu câte 4 echipe fiecare. Meciurile s-au jucat tur-retur. Victoriile valorau 2 puncte, egalul 1 punct, iar înfrângerea 0 puncte. Numai câștigătoarele grupelor se calificau în sferturile de finală. Sferturile de finală se jucau tur-retur. Câștigătoarele sferturilor de finală ajungeau la turneul final.
Participanți
[modificare | modificare sursă]Următoarele echipe au participat la turneul final:
Cehoslovacia
Țările de Jos (prima prezență)
Germania de Vest
Iugoslavia
Turneul final
[modificare | modificare sursă]| Semifinale | Finala | ||||||
| 16 June – Zagreb (Stadionul Maksimir) | |||||||
| |
1 | ||||||
| |
3 | ||||||
| 20 June – Belgrad (Stadionul Steaua Roșie) | |||||||
| |
2 (5) | ||||||
| |
2 (3) | ||||||
| Finala mică | |||||||
| 17 June – Belgrad (Stadionul Steaua Roșie) | 19 June – Zagreb (Stadionul Maksimir) | ||||||
| |
2 | |
3 | ||||
| |
4 | |
2 | ||||
Semifinale
[modificare | modificare sursă]| Cehoslovacia | 3 – 1 (prel.) | |
|---|---|---|
| Ondruš Nehoda Veselý |
Raport | Ondruš |
| Iugoslavia | 2 – 4 (prel.) | |
|---|---|---|
| Popivoda Džajić |
Raport | Flohe D. Müller |
Finala mică
[modificare | modificare sursă]| Țările de Jos | 3 – 2 (prel.) | |
|---|---|---|
| Geels Van de Kerkhof |
Raport | Katalinski Džajić |
Finala
[modificare | modificare sursă]| Cehoslovacia | 2 – 2 (prel.) (d.p.) | |
|---|---|---|
| Švehlík Dobiaš |
Report | D. Müller Hölzenbein |
| Masný Nehoda Ondruš Jurkemik Panenka |
5 – 3 |
Statistici
[modificare | modificare sursă]- Cel mai rapid gol: 8 minute – Ján Švehlík (Cehoslovacia vs Germania de Vest)
Marcatori
[modificare | modificare sursă]- 4 goluri
- 2 goluri
Premii
[modificare | modificare sursă]- Echipa UEFA a Turneului[2]
| Portar | Fundași | Mijlocaș | Atacanți |
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Smallwood, Jimmy (). „BBC Sport - Euro 1976: The year the Welsh Dragon roared again”. Bbc.co.uk. Accesat în .
- ^ „1976 team of the tournament”. Union of European Football Associations. . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- EURO 1976 Official History
- Cel mai lung campionat si cea mai lunga finala din istoria Europenelor, 1 iunie 2000, Alexandru Dida, Ziarul financiar
