Tramvaiul din Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Tramvaiul din Arad
GT4 Arad.jpg
Sinnbild Straßenbahn.svg
Informații generale
Tip tramvai
Localități deservite Arad, Vladimirescu, Mândruloc, Cicir, Sâmbăteni, Ghioroc
Operare
Operator CTP Arad
Proprietar Primăria Municipiului Arad
Dată de deschidere 24 octombrie 1869; 29 noiembrie 1946
Dată de închidere 1916 (tramvaiele rechiziționate de armată)
Informații tehnice
Număr linii 16
Număr stații 118
Lungimea rețelei 100,17 km c.s.
Depouri 2 (UTA și Micălaca)
Număr de vehicule 170
Electrificare 1946
Ecartament 1000 mm


Rețeaua de tramvai arădeană reprezintă principalul mijloc de transport în comun în municipiul Arad. Lungimea totală a întregii rețele este de 100,17 km de linii de mai multe categorii. Parcul de material rulat este unul divers, în principal de origine cehă și germană (DÜWAG GT6, GT8, GB6, GB4, M8S; Tatra T4R, T4D/B4D; MFE GT4).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Săgeata Verde a funcționat pe liniile interurbane din Arad

Istoria transportului public urban cu ajutorul tramvaielor în Arad, a început odată cu montarea primelor linii pentru tramvaiul tras de cai în 1869 de către Societatea pe Acțiuni de Cale Ferată și Fabrica de Cărămidă.[1] Circulația se făcea pe 3 linii, cu 19 tramvaie trase de câte un cal,[2] fiind folosite atât pentru transportul de călători cât și pentru transportul mărfurilor între fabricile din oraș.[3] Prima linie mergea de la gară la fabrica de hârtie de pe malul Mureșului.[1]

La începutul secolului au existat planuri de electrificare a rețelei însă acestea nu au fost realizate, în 1913 rețeaua fiind preluată de municipalitate care a închis linia de pe Bulevard[care?],[1] zonă ce era deservită încă din 1908 de autobuze „Astra”.[4] În 1914, se trece la tracțiunea cu locomotive cu abur și ulterior cu benzină.[4] În 1928, în urma eșuării unui nou proiect de electrificare se face trecerea din nou la autobuze până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, când majoritatea autobuzelor sunt rechiziționate pentru efortul de război, rămânând în funcțiune un singur traseu. După cucerirea Odessei de către trupele române, tramvaiele din acel oraș au fost împărțite între mai multe orașe din România, Aradul primind 14 vagoane cu ecartament metric care au funcționat între Gară și Piața Avram Iancu.[1] Ulterior au fost reactivate vechile tramvaie diesel și cu aburi, deoarece tramvaiele aduse din Odessa au trebuit returnate după 23 august 1944.

Odată cu finalul celui de-al Doilea Război Mondial, autoritățile orașului decid reactivarea serviciului de tramvaie ca unul modern electrificat, care să funcționeze în paralel cu cel de autobuze care exista din 1907.[2] Astfel, din 29 noiembrie 1946 în Arad vor circula doar tramvaie electrice. În 1947, deoarece existau doar 3 vagoane de tramvai, se reînființează sistemul de autobuze care în 1951 beneficia de un număr de 8 autobuze. Până în 1950 au mai fost produse la fabrica Astra încă 12 vagoane, iar rețeaua se întindea pe relația Bariera C.F.R. Gai—Bulevardul Revoluției—Aradul Nou. În perioada 1974–1981 au fost aduse 100 de tramvaie Tatra T4R, iar în 1982–1985 tramvaie Timiș 2. Datorită stării foarte proaste a materialului rulant de la începutul anilor 1990, în 1995 s-au achiziționat tramvaie cu ecartament metric deja folosite.[1]

În 1906, se deschide o linie suburbană din Arad spre localitățile Șiria și Pâncota în Podgoriile Aradului și Radna (Lipova) pe Valea Mureșului. Această linie cu ecartament metric, avea asigurată tracțiunea cu automotoare pe benzină fabricate la uzina arădeană Weitzer.

În 1913 această linie avea să fie electrificată, devenind prima cale ferată electrificată din estul Europei și a 8-a din lume.[5] Deși nu era considerată linie de tramvai, până la momentul introducerii tramvaielor urbane pentru continuarea serviciului de transport călători în 1983, acest segment de cale ferată a constituit un caz aparte în istoria căilor ferate electrificate din România, datorat în principal ecartamentului de 1000 mm.

Segmentele de cale[modificare | modificare sursă]

Segmentele actuale de cale au fost instalate începând cu anul 1944 până în 1987, când nu s-a mai înregistrat nicio dezvoltare a rețelei până în anul 2004. Anii deschiderii segmentelor de cale sunt:

  • 1944 - Gara CFR - Piața Avram Iancu
  • 1948 - Piața Avram Iancu - Gara CFR Aradul Nou
  • 1949 - Gara CFR - Bariera CFR Gai
  • 1959 - Bariera Gai - Centu Gai
  • 1973 - Piața UTA - Căpitan Ignat
  • 1978 - Piața Podgoria - Vama Micălaca/Voinicilor
  • 1983 - Vama Micălaca - Combinatul Chimic; Capitan Ignat - Piața Romană; Făt Frumos
  • 1984 - Combinatul Chimic - Ghioroc
  • 1986 - Piața Podgoria - Sere Grădiște - C.E.T.
  • 1987 - Uzina Electrică - Micălaca Zona II-III
  • 2004 - Băile Termale - Platforma Industrială Vest; Voinicilor - Billa

Linii[modificare | modificare sursă]

Linia 1
Ecartament: 1.000 mm
Voltaj: 750V =
leer leer uSTR leer
spre Băile Termale
leer uSTR+l uABZgr leer
leer uABZg+l uABZql+l uBHFq
Făt Frumos
leer uHST uHST leer
Galleria
leer uHST uHST leer
Fortuna
leer uHST uHST leer
Electrometal
leer uBHF uBHF leer
Piața UTA
leer uHST uHST leer
Autogară
leer uBHF uBHF BAHN
Gara Centrală CFR
leer uHST uHST leer
Caius Iacob
leer uABZgl+l uABZql+l uSTRq
spre Astra Sector II
leer uSTR uHST leer
Piața Podgoria
leer uABZgl+l uABZql+l uBHFq
spre Micălaca Piața Podgoria
leer uHST uSTR leer
Piața Podgoria
leer uHST uHST leer
Crișan
leer uHST uHST leer
Primărie
leer uBHF uBHF leer
Teatru
leer uABZl+l uABZql+l uBHFq
Boul Roșu
leer uSTR uSTR leer
spre Preparandiei
leer leer uSTR leer
spre Traian
Linia 6
Ecartament: 1.000 mm
Voltaj: 750V =
leer leer uKBHFa leer
Piața Gai
leer leer uSTR leer
Bogdan Voievod
leer uSTR uSTR leer
spre RAR Școala
leer uSTRl uABZg+r leer
Băile Termale
leer uSTR+l uABZgr leer
leer uABZg+l uABZql+l uBHFq
Făt Frumos
leer uHST uHST leer
Galleria
leer uHST uHST leer
Fortuna
leer uHST uHST leer
Electrometal
leer uBHF uBHF leer
Piața UTA
leer uHST uHST leer
Autogară
leer uBHF uBHF BAHN
Gara Centrală CFR
leer uHST uHST leer
Caius Iacob
leer uABZgl+l uABZql+l uSTRq
spre Astra Sector II
leer uSTR uHST leer
Piața Podgoria
leer uABZgl+l uABZql+l uBHFq
spre Micălaca Piața Podgoria
leer uHST uSTR leer
Piața Podgoria
leer uHST uHST leer
Crișan
leer uHST uHST leer
Primărie
leer uBHF uBHF leer
Teatru
leer uABZl+l uABZql+l uBHFq
Boul Roșu
leer uSTR uSTR leer
spre Preparandiei
leer leer uSTR leer
spre Traian

Actuale[modificare | modificare sursă]

Numerotarea linilor se face numeric fără o anumită schemă de numerotare. Sunt indicate stațiile cele mai importante, prezente de obicei pe tabelele din vehicule

  • Ctp ar 1 tr.svg Linia 1 - Făt Frumos -> Piața UTA -> Gara CFR -> Podgoria -> Piața Romană
  • Ctp ar 1b tr.svg Linia 1b - Platforma Industrială -> Băile Termale -> Făt Frumos
  • Ctp ar 3 tr.svg Linia 3 - Făt Frumos -> Piața UTA -> Gara CFR -> Podgoria -> Piața Romană -> Gara CFR Aradul Nou
  • Ctp ar 6 tr.svg Linia 6 - Piața Gai -> Piața UTA -> Gara CFR -> Piața Podgoria -> Piața Romană
  • Ctp ar 7 tr.svg Linia 7 - Făt Frumos -> Piața UTA -> Piața Podgoria -> Uzina Electrică -> Renașterii (Calul Bălan) -> Grădinița -> Billa -> Universitatea Aurel Vlaicu -> Uzina Electrică
  • Ctp ar 9 tr.svg Linia 9 - Făt Frumos -> Piața Podgoria -> Renașterii (Calul Bălan) -> Vama Micălaca -> Vladimirescu Moara -> Vladimirescu II
  • Ctp ar 10 tr.svg Linia 10 - Piața Romană -> Piața Podgoria -> Renașterii (Calul Bălan) -> Vama Micălaca -> Vladimirescu -> Combinatul Chimic
  • Ctp ar 11 tr.svg Linia 11 - Făt Frumos -> Piața Podgoria -> Renașterii (Calul Bălan) -> Vama Micălaca -> Vladimirescu -> Mândruloc -> Cicir -> Sâmbăteni -> Ghioroc
  • Ctp ar 12 tr.svg Linia 12 - Piața Romană -> Piața Podgoria -> Renașterii (Calul Bălan) -> Vama Micălaca -> Vladimirescu -> Mândruloc -> Cicir -> Sâmbăteni -> Ghioroc
  • Ctp ar 14 tr.svg Linia 14 - Combinatul Chimic -> Mândruloc -> Cicir -> Sâmbăteni -> Ghioroc[6]
  • Ctp ar 15 tr.svg Linia 15 - Făt Frumos -> Piața UTA -> Caius Iacob -> Astra Sector II -> Gorunului -> Vama Grădiște -> Sere Grădiște
  • Ctp ar 15b tr.svg Linia 15b - Făt Frumos -> Piața UTA -> Caius Iacob -> Astra Sector II -> Gorunului -> Vama Grădiște -> Sere Grădiște -> C.E.T.
  • Ctp ar 16 tr.svg Linia 16 - Piața Romană -> Piața Podgoria -> Caius Iacob -> Astra Sector II -> Gorunului -> Vama Grădiște -> Sere Grădiște
  • Ctp ar 16b tr.svg Linia 16b - Piața Romană -> Piața Podgoria -> Caius Iacob -> Astra Sector II -> Gorunului -> Vama Grădiște -> Sere Grădiște -> C.E.T.
  • Ctp ar 18b tr.svg Linia 18b - Făt Frumos -> Piața UTA -> Piața Sârbească -> Piața Romană -> Piața Podgoria -> Uzina Electrică -> Billa -> Renașterii (Calul Bălan) -> Uzina Electrică -> Piața Podgoria -> Piața Romană -> Piața Sârbească -> Piața UTA -> Făt Frumos

Retrase[modificare | modificare sursă]

  • Ctp ar 4b tr.svg Linia 4b - Făt Frumos -> Piața UTA -> Căpitan Ignat -> Piața Sârbească -> Piața Romană ( Boul Roșu )
  • Ctp ar 5 tr.svg Linia 5 - Vama Micălaca -> Piața Podgoria -> Piața Romană -> Gara CFR Aradul Nou
  • Ctp ar 18 tr.svg Linia 18 - Piața Romană -> Piața Podgoria -> Uzina Electrică -> Universitatea Aurel Vlaicu -> Billa -> Grădinița -> Renașterii (Calul Bălan) -> Uzina Electrică

Material rulant[modificare | modificare sursă]

Rețeaua de transport în comun cu tramvaie

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e Straßenbahnatlas Rumänien 2004, p. 14
  2. ^ a b Scurt istoric al rețelei de tramvai, CTP Arad
  3. ^ Untaru Claudia (4 februarie 2017), „Săgeata Verde: povestea primului tren electric din România”, Adevărul, http://adevarul.ro/locale/arad/sageataverde-povestea-primului-tren-electric-romania-1_589489485ab6550cb815b8f9/index.html, accesat la 23 noiembrie 2017 
  4. ^ a b Dinculescu, Constantin (coordonator) (1980). „Activități în sprijinul electrificării”. Istoria Energeticii și Electrotehnicii în România. 1 (De la primele începuturi pînă în anul 1950). Editura Tehnică. p. 433. http://tramclub.org/viewtopic.php?t=760&start=100#134033 
  5. ^ Săgeata Verde
  6. ^ Linie periurbană, situată exclusiv în afara municipiului Arad

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • A. Günther, S. Tarkhov, C. Blank (2004). Straßenbahnatlas Rumänien 2004. Berlin: Arbeitsgemeinschaft Blickpunkt Straßenbahn e.V.. ISBN 3-926524-23-5 

Legături externe[modificare | modificare sursă]