Comuna Vădeni, Soroca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Comuna Vădeni
—  Comună  —
Comuna Vădeni se află în Moldova
Comuna Vădeni
Comuna Vădeni
Comuna Vădeni (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 48°00′41″N 28°13′32″E ({{PAGENAME}}) / 48.0113°N 28.2256°E

Țară Republica Moldova
RaionSoroca

ReședințăVădeni
ComponențăDumbrăveni, Vădeni

Guvernare
 - PrimarVeaceslav Dobrovolschi (PSRM[1], 2019)

Altitudine189 m.d.m.

Populație (2014)[2]
 - Total1.922 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal3047

Prezență online

Comuna Vădeni este o comună din raionul Soroca, Republica Moldova. Cuprinde 2 sate: Vădeni (centru de comună) și Dumbrăveni. La recensământul din 2004, comuna înregistra 2.695 locuitori.[3]

Ocupă 44,64 kilometri pătrați într-un perimetru de 28,73 km.[necesită citare]

Prima atestare documentară a satului Vădeni, r. Soroca a fost în anul 1552, la 3 aprilie.[necesită citare]

Legenda satului Vădeni.

Exista mai multe legende a satului Vădeni, dar ne oprim la două din ele: la cea culeasă de folcloriștii localnici  și cea istorică culeasă de istorici.[necesită citare]

Legenda folclorică  a satului:

  Aici era o râpă, Tăburceni(spun unii că aici cândva a fost un sat Galbena) și era o cruce. Se zice că pe timpuri cînd năvăleau barbarii, pe aici au fost păduri. Niște vădăni ce locuiau aici au fugit și s-au afundat în pădure. Și deaceea satul se numeste Vădeni.[necesită citare]

Legenda istorică  a satului:

   În baza unei cărți domnești, ce se păstrează în fondurile Arhivei Naționale ale Moldovei știm că satul Vădeni a fost întemeiat de pârcălabul Sas la 3 aprilie 1552 sub denumirea Fântâna Holenești. Chiar dacă, de la început, locuiau aici câteva familii, numărul brațelor de muncă erau insuficiente pentru a lucra pământul obținut de pârcălab (se știe că pârcălabul Sas a obținut aceste pământuri- 2 seliști Fântâna Holeneștii și Fântâna Pantii, de la Ștefan Voievod,  pentru că a slujit cu credință și dreptate). Astfel, s-au adus oameni din alte teritorii, fiind susținut de domnie, pentru că pământurile de la hotarul de est al Moldovei erau puțin populate. Conform primului recensământ , întreprins de domnitorul Moldovei în 1591, în tot ținutul Soroca au fost înregistrate 1714 familii de țărani contribuabili. De aceea, miluindu-i pe credincioșii lor cu moșii, domnii Moldovei le permiteau unora ca să fie slobozi să cheme oameni din alte părți, pentru a face sate. Domnii țării acordau și „drept de slobozenie cu scutelnici” pentru „oameni străni” ce îi aduceau proprietarii de moșii, adică noii locuitori erau scutiți de plata birului și de alte dări. Neavând însă pământul lor, așezându-se și lucrând pământul  moșierului, în scurt timp ei deveneau dependenți de feudali. Aceasta a fost și soarta primilor locuitori ai satului Vădeni. Pârcălabul Sas a adus oameni din alte zări. De unde? Primii au venit , pare-se de la un vad al Prutului și îi ziceau vădeni. De unde și numele moldovenesc  al satului.[necesită citare]

Un veac zbuciumat (file din istorie)

  Secolul XX a venit asupra lumii cu bubuit de tunuri, cu războaie și revoluții, cu chinuri și lacrimi[necesită citare].

   Satul Vădeni a intrat în acel veac cu o populație de 1412 suflete, gospodarii având în total 74 de cai și 594 de vite mari cornuted, deci era o stareeconomică de neinvidiat. Erau și familii înstărite, dar majoritatea sătenilor o duceau greu. Starea economică se înrăutățește  și mai mult în timpul războiului ruso-japonez din 1904-1905 când o seamă de bărbați au fost duși de țarism pe jariștea  războiului. Și nu toți s-au întors acasă, iar alții au revenit schilodiți. În consecință, se reduce numărul brațelor de muncă, mari suprafețe de pământ rămân nelucrate, de unde și recolte slabe și sărăcie pe mesele țăranilor. Dar noul veac, pe lângă toate acestea le aduce sătenilor și unele realizări ale procesului agriculturii. La Vădeni au început a semăna porumbul și grâul, iar zemstva județului Soroca dorind să dezvolte lupta cu dăunătorii dădeau în chirie pulverizatoare și au început vânzarea insecticidelor. În 1914, satul Vădeni era numărul 1 în componența sectorului agronomic al județului Soroca.[necesită citare]

   La 1 august 1914, Germania a declarant razboi Rusiei, și din nou o bună parte din cei mai bravi bărbați au fost duși la bătălie. Nu se știe cu exactitate câți din vădeneni au plecat, însă știm că 19 dintre ei au scăpat din focul războiului și s-au întors la vatră.[necesită citare]

  În anul 1922, în cadrul reformei agrare basarabene, 329 capi de familii din Vădeni au primit 914 ha 7500m.p.de pământ.[necesită citare]

   1914 este anul când Basarabia s-a unit cu România, iar Consiliul Directorilor Generali, organ executiv format de Sfatul Țării, a adoptat statutul prefecturilor care erau forul administrativ suprem la nivel de județ, iar primarii era principala figură în administrația locală (primar de Vădeni Chirică Repeșco), ca mai apoi din anul 2011 este ales Buga Leomid în funcția de primar de Vădeni.[necesită citare]

   În urma semnării Pactului de neagresiune la 23 august 1939, dintre Germania și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, la putere, în Basarabia au venit bolșevicii , la rândul lor cu transformări socialiste. Începând din 13 iunie 1941, autoritățile sovietice au ridicat din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească pe cei mai buni gospodari, intelectuali și i-au deportat în Siberia, despărțind familii.  Un mare număr de săteni au acceptat puterea sovietică, s-au bucurat de sosirea ei și s-au încadrat active în realizarea acțiunilor propuse de ea, fapt pentru care aveau să sufere în viitorul apropiat. Încă nu se ogoiseră satul de valul de arestări și deportări, că asupra lui căzu o altă năpastă: Războiul! Germania hitleristă (România ca aliat), încalcă Tratatul de neagresiune și atacă Uniunea Sovietică, fără a declara război. Astfel, în vara anului 1944, autoritățile sovietice au procedat cu mobilizarea bărbaților pentru completarea unităților militare sovietice. Din Vădeni au fost luați la război aproape 350 de oameni, dintre care 124 au căzut pe câmpul de luptă. Imediat după trecerea valului de foc al cumplitului război, la Vădeni se instaurează puterea sovietică și iarăși cu regulile sale. Cetățenii trebuiau să dea o parte din recolte statului. Știm că anii 1946-1947 au fost ani grei din istorie, și pentru străbunii noștri. Încă anul 1945 a fost un an secetos, iar în vara anului 1946 au fost înregistrate  emstvosm de +38 grade fără picătură de ploaie, emstvo a dus la pierirea recolei. Într-o situație catastrofală s-a pomenit și sectorul zootehnic, din lipsa nutrețurilor și a apei țăranii au fost nevoiți să reducă numărul de animale. Sătenii ajunseseră într-o stare de sărăcie lucie. Asupra situației din Vădeni, autoritățile si-au îndreptat atenția abia în 1947, când starea de lucruri devenise catastrofală, după ce în sat au avut loc două tragedii- două cazuri de omocidere și emstvosm.[necesită citare]

  În noaptea de la 5 spre 6 iulie 1949, exact la ora 20:00, asupra satelor RSSM din dreapta Nistrului s-au năpustit 4,5 mii de emstvo, 13,8 mii de soldați și ofițeri sovietici. Ei  intrau în case, îi ridicau pe oameni din așternuturi, îi îmbarcau în camioane și îi expediau la punctele de oncentrare, iar de acolo în Siberia și Extremul Orient. Aceeași soartă au avut-o și cei mai buni gospodari din satul Vădeni, astfel din sat au fost ridicate și deportate 10 case, ems unii din ei s-au întors la baștină, averile nu le-au mai putut recupera, numai dacă erau în stare să le răscumpere.[necesită citare]

   La 12 august 1949, se organizează colhozul de la Vădeni sub numele Karl Marx cu Grigore Repeșco ales ca președinte. La început colhozul a avut 149 membri, iar la ședințele cârmuirii din 29 august- 21 septembrie 1949 au fost primiți majoritatea sătenilor.[necesită citare]

Sursa: Comuna Vădeni. File de istorie./Vasile Trofăilă, Natalia Palamarciuc-Vrancean; red.: Tudor Țopa; trad. lb. engl.: Irina Dubovic; trad. lb. it.: Lucia Costin.- Ch.: ”VAST-M”SRL, 2008(Tipogr.ed.”Universul”).-200p.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Conform datelor recensământului din anul 2004, populația la nivelul comunei Vădeni constituia 2.695 de oameni, 48,09% fiind bărbați iar 51,91% femei. Compoziția etnică a populația comunei arăta în felul următor: 97,63% - moldoveni/români, 1,19% - ucraineni, 0,93% - ruși, 0,04% - găgăuzi, 0,07% - bulgari, 0,15% - alte etnii. În comuna Vădeni au fost înregistrate 964 de gospodării casnice în anul 2004, mărimea medie a unei gospodării era de 2,8 persoane. La nivelul comunei, gospodăriile casnice erau distribuite, în dependență de numărul de persoane ce le alcătuiesc, asfel: 26,56% - 1 persoană, 21,99% - 2 persoane, 17,95% - 3 persoane, 19,40% - 4 persoane, 9,13% - 5 persoane, 4,98% - 6 și mai multe persoane.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Lista primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  3. ^ Statistică, Biroul Naţional de, Biroul Naţional de Statistică, statistica.gov.md