Ocolina, Soroca
| Ocolina | |
| — Sat-reședință — | |
  Ocolina Ocolina (Moldova) | |
| Coordonate: 48°07′32″N 28°15′47″E / 48.1255555556°N 28.2630555556°E | |
|---|---|
| Țară |  Republica Moldova |
| Raion | Soroca |
| Comună | Comuna Ocolina, Soroca |
| Altitudine | 155 m.d.m. |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | MD-3028 |
| Prefix telefonic | 230 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Ocolina este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Soroca, Republica Moldova.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Moșia satului Ocolina, situată în valea pitorească a râulețului Duruitoarea, pe parcursul istoriei a cunoscut mai multe așezări umane. Unele izvoare atestă documentar existența satului la 1745, alte surse spun că primul document referitor la satul Ocolina datează din 26 octombrie 1733. Se știe însă că partea din deal a satului a existat din sec. XVII-XVIII pe timpul domniei dinastiei Cantemireștilor. Boierul Ioan Nimuș primește moșia Seliștea și Pădureni (actuala Ocolina) de la Dimitrie Cantemir pentru a organiza paza hotarelor Moldovei. Vecin al moșiei era Matei Rotaru, numit Cotigeneanu. Localnicii consideră că denumirea veche a satului până în 1820 era totuși Pădureni, după care începe să fie folosită tot mai des denumirea actuală. Locuitorii vârstnici ai satului leagă originea cuvântului „Ocolina” de așezarea lui geografică – pe o colină lângă ocolul curților boierești, astfel inițial i-au zis „La ocoale”, apoi și „Ocolina”.
Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” a fost construită din piatră în anul 1745, cu implicația financiară a proprietarului moșiei de pe atunci Ioan Nimuș. Reparația acestui edificiu a avut loc în anii 1898 - 1906. Astăzi biserica este considerată monument de arhitectură și este luată sub ocrotirea statului, iar mormântul ctitorului poate fi vizitat în curtea bisericii.
Satul Ocolina a fost centru de voloste în a doua jumătate a sec. XX.[1]